Curtea Constituțională a respins sesizarea făcută de USR și Forța Dreptei pe legea care aduce modificări Codului penal privind sancționarea protestelor

În ședința din data de 28 iunie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați.

Curtea a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în ansamblul său, și, in special, a dispozițiilor Articolului unic pct.10 [cu referire la modificarea art.371 din Codul penal] din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a reținut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale și reglementarea unor forme agravate ale infracțiunilor este de competența exclusivă a legiuitorului, conform atribuției sale constituționale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituție, atribuție pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile Articolului unic pct.10 [cu referire la modificarea art.371 din Codul penal] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise și previzibile, nefiind contrare principiului securității juridice.

Pe 25 mai, parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunţat că au sesizat Curtea Constituţională pe legea Bode-Ciucă de modificare a Codului penal, “lege aprobată rapid pentru a-i descuraja pe români să protesteze faţă de dezastruosul guvern patronat de Klaus Iohannis (…) Este aberant să vii cu pedepse pentru tulburarea liniştii publice mai mari decât pentru uciderea din culpă”, au precizat la acel moment reprezentanţii celor două partide, transmite News.ro. „Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa «un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa»), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani .Totodată, proiectul iniţiat de premier şi de ministrul de Interne nu cuprinde în expunerea de motive vreo justificare sau fundamentare din perspectiva necesităţii majorării pedepselor (studii, statistici care să evidenţieze necesitatea agravării regimului sancţionator)” — motiva USR