CSM respinge speculațiile referitoare la decizii calificate drept politice sau având ”rațiuni ascunse” ale instanțelor sau parchetelor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat, printr-un comunicat, faţă de mai multe declarații publice prin care soluţiile instanțelor sau parchetelor de condamnare, achitare, trimitere în judecată ori clasare sunt ”calificate ca fiind politice ori prezentate ca având alt temei decât legea sau o altă raţiune ascunsă”. CSM a cerut ”ponderarea discursului public” și a arătat că tendinţa generalizată de a specula public pe tema legalității şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti afectează credibilitatea celor care înfăptuiesc actul de justiție.

Comunicatul Plenului CSM:

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii face un nou apel la necesitatea ponderării discursului public care vizează soluţiile organelor judiciare, astfel încât să nu fie afectate independenţa, imparţialitatea şi autoritatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

Soluţiile organelor judiciare, indiferent că acestea sunt de condamnare, achitare, trimitere în judecată sau clasare, sunt rezultatul exclusiv al aplicării legii, iar orice speculaţii contrare vizând alte raţiuni care le-ar fundamenta sunt complet neavenite şi trebuie respinse cu fermitate.

Calificarea acestor soluţii ca fiind politice sau invocarea tendenţioasă a faptului că ar avea un alt temei decât legea ori alte raţiuni ascunse sunt complet străine echilibrului care ar trebui să caracterizeze discursul public referitor la justiţie şi conduc, inevitabil, la polarizarea nepermisă a societăţii.

În abordările publice actuale, o hotărâre definitivă de condamnare (sau de achitare) criticată de o parte a actorilor publici este apreciată de o altă parte a acestora, iar tendinţa aproape generalizată de a cântări public într-un mod speculativ legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti nu poate fi decât dăunătoare actului de justiţie şi credibilităţii celor care o înfăptuiesc.

Hotărârile judecătoreşti reprezintă un pilon al statului de drept, iar tendinţa repetată de a le discuta şi contesta public, în scopul invalidării adevărului juridic pe care îl exprimă, afectează chiar esenţa statului de drept.

Tot astfel, criticile lipsite de fundament aduse măsurilor dispuse de parchete potrivit atribuţiilor legale, vizând chemarea unor persoane în faţa organelor judiciare şi asocierea acestor măsuri cu pretinse scopuri şicanatorii au potenţialul de a dăuna semnificativ încrederii că activitatea de urmărire penală este condusă de principiului legalităţii.

Asemenea consecinţe negative care se răsfrâng în final asupra întregii societăţi trebuie să îndemne la reflecţie pe toţi exponenţii discursului public, aceştia având datoria civică de a nu prezenta denaturat rolul şi scopul justiţiei, care se înfăptuieşte doar în numele legii, fără accente particulare în raport de persoanele vizate de procedurile judiciare.