SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un tânăr în vârstă de 27 de ani a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Cauza, care a fost înaintată spre soluționare Tribunalului Bihor, are la bază o intervenție în flagrant organizată în data de 24 iunie 2026, după ce anchetatorii au stabilit că inculpatul ar fi promis și ulterior ar fi oferit suma de 200 de euro unui organ de cercetare penală.
Potrivit comunicatului transmis de structura de comunicare publică din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, procurorii au finalizat urmărirea penală și au dispus trimiterea în judecată a inculpatului A, aflat în prezent sub măsura preventivă a controlului judiciar. Acesta este cercetat pentru dare de mită, infracțiune prevăzută de art. 290 alin. (1) din Codul penal.
Persoana căreia i-ar fi fost promisă și oferită suma de bani era chiar un organ de cercetare penală implicat în instrumentarea unui dosar în care inculpatul era cercetat pentru presupuse infracțiuni la regimul rutier.
De la promisiunea unor foloase necuvenite la întâlnirea surprinsă în flagrant
Conform stării de fapt reținute de procurori, evenimentele s-ar fi derulat în perioada 23-24 iunie 2026. În acest interval, inculpatul A i-ar fi promis martorului denunțător B, autorizat în cauză în calitate de colaborator cu identitate reală, foloase necuvenite și/sau sume de bani. Promisiunea ar fi avut legătură cu un dosar penal aflat în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria S, dosar în care inculpatul era cercetat sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni la regimul rutier.
Potrivit anchetatorilor, întâlnirea decisivă a avut loc în data de 24 iunie 2026, în intervalul aproximativ 18:30-19:10. Procurorii susțin că inculpatul i-ar fi oferit martorului denunțător suma de 200 de euro, formată din patru bancnote a câte 50 de euro fiecare. Întâlnirea ar fi fost solicitată insistent de inculpat, iar suma de bani ar fi fost oferită pentru ca organul de cercetare penală să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu.
Rolul martorului denunțător și autorizarea acestuia ca colaborator cu identitate reală
Un element important al dosarului îl reprezintă statutul martorului denunțător B. Potrivit comunicatului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, acesta a fost autorizat în cauză în calitate de colaborator cu identitate reală.
Flagrantul din 24 iunie: intervenția procurorului și a polițiștilor de la Criminalitate Economică
Fapta descrisă în comunicatul Parchetului a fost constatată în flagrant în data de 24 iunie 2026. Intervenția a fost realizată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, în colaborare cu lucrători de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.
Flagrantul reprezintă un moment procedural important într-un dosar de corupție, deoarece presupune surprinderea unei persoane în timpul comiterii unei fapte sau imediat după săvârșirea acesteia, în condiții care pot avea o relevanță probatorie semnificativă. În acest caz, anchetatorii susțin că întâlnirea dintre inculpat și martorul denunțător a fost momentul în care suma de 200 de euro a fost oferită, iar fapta a fost documentată de organele judiciare.
Din datele comunicate public, suma de bani asupra căreia s-a instituit ulterior sechestrul era compusă din patru bancnote de câte 50 de euro. Procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra acestei sume, în vederea confiscării speciale. O asemenea măsură are rolul de a conserva bunurile sau valorile care ar putea face obiectul confiscării, dacă instanța va constata, la finalul procesului, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Reținere pentru 24 de ore, apoi control judiciar
După momentul flagrantului, procurorii au dispus și măsuri preventive față de inculpat. Prin ordonanța din data de 24 iunie 2026, acesta a fost reținut pentru 24 de ore. Ulterior, prin ordonanța procurorului din 25 iunie 2026, față de inculpat a fost luată măsura controlului judiciar.
Controlul judiciar este o măsură preventivă mai puțin severă decât arestul preventiv, dar care impune persoanei cercetate respectarea unor obligații stabilite de organul judiciar. În funcție de conținutul concret al ordonanței, astfel de obligații pot viza prezentarea periodică în fața organelor competente, interdicția de a părăsi un anumit teritoriu, interdicția de a comunica cu anumite persoane sau alte restricții necesare bunei desfășurări a procesului penal.
În cazul prezentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, inculpatul a fost trimis în judecată în timp ce se afla sub imperiul acestei măsuri preventive. Aceasta nu reprezintă o sancțiune și nu echivalează cu stabilirea vinovăției, ci este o măsură procesuală dispusă în cursul procedurilor penale.
Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Partajează acest conținut:
