Viorel Pașca și membri ai familiei sale, reținuți de DIICOT în dosarul persoanelor vulnerabile din Bihor

Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus reținerea pentru 24 de ore a șase persoane în dosarul care vizează activitatea așezămintelor din județul Bihor asociate lui Viorel Pașca. Persoanele vizate de măsura reținerii sunt Pașca Viorel Emanuel, Pașca Viorel Teodor, Pașca Florica, Pașca Abel, Păcală Delia și Pașca Daniel Sabin. După audierile desfășurate la sediul DIICOT din București, aceștia urmează, potrivit acelorași informații, să fie propuși judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București pentru arestare preventivă.

Dosarul este instrumentat de DIICOT – Structura Centrală și vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Cauza a devenit una dintre cele mai importante anchete recente privind persoane vulnerabile, nu doar prin numărul beneficiarilor găsiți în imobilele verificate, ci și prin dimensiunea socială, medicală și juridică a situației: sute de persoane fără aparținători, bolnavi, persoane cu dizabilități psihice sau oameni fără locuință ar fi fost adăpostite ani la rând într-un sistem paralel de îngrijire, prezentat public drept umanitar, dar investigat acum de procurori ca posibil mecanism de exploatare. Potrivit IGPR și DIICOT, în cauză au fost efectuate 27 de percheziții în județul Bihor, la domiciliile unor persoane fizice, la sedii ale unor persoane juridice și la o instituție publică.

Viorel Pașca și familia sa sunt reprezentați de Societatea de Avocatură Doseanu & Asociații. Avocatul Răzvan Doseanu a anunțat public că echipa sa va asigura asistența juridică pentru Viorel Pașca și membrii familiei acestuia, într-un dosar pe care apărarea îl consideră unul de o gravitate deosebită, cu un impact public major.

„Toată familia Pașca și colaboratorii consideră că sunt nevinovați raportat la acuzațiile aduse. Nu au dat declarații la DIICOT, având în vedere că nu au dormit de peste 30 de ore și au făcut un drum de la Oradea la București. Consider că Viorel Pașca, familia lui și colaboratorii săi au dorit să facă numai bine și să ajute oameni amărâți, bolnavi și lipsiți, majoritatea, de orice mijloace de trai. Practic, ceea ce autoritățile nu au făcut a făcut domnul Pașca. E păcat că astfel de oameni au ajuns în cătușe. Consider că nu prezintă niciun fel de pericol pentru ordinea publică și că ancheta penală ar putea continua în bune condiții cu inculpații în stare de libertate. Față de alte persoane cercetate în dosar au fost dispuse măsuri preventive constând în control judiciar. Am solicitat să studiem întreg dosarul cauzei și ne manifestăm dorința de colaborare cu autoritățile pentru aflarea adevărului în acest caz.„, a transmis dl. av. Răzvan Doseanu. 

În acest moment, toate persoanele vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție. 

De la audieri la propunerea de arestare preventivă

Viorel Pașca a fost dus miercuri la sediul central al DIICOT din Capitală, după finalizarea perchezițiilor din Bihor. Surse publice au indicat că peste 30 de persoane au fost chemate la audieri, printre acestea aflându-se membri ai familiei, angajați sau colaboratori ai structurilor prin care erau administrate așezămintele. 

Tribunalul București este instanța competentă să analizeze propunerea de arestare preventivă formulată de DIICOT – Structura Centrală. 

Acuzațiile DIICOT: grup organizat, exploatare și venituri ale persoanelor vulnerabile

Potrivit comunicărilor oficiale ale autorităților, ancheta a pornit în urma sesizării din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR. Procurorii susțin că, începând cu anul 2020, un bărbat de 55 de ani, considerat lider al grupării, împreună cu alte persoane apropiate, ar fi constituit, pe criterii familiale, un grup infracțional organizat. La această structură ar fi aderat sau ar fi sprijinit-o ulterior alte persoane. Scopul presupus al grupării ar fi fost obținerea de foloase patrimoniale din exploatarea unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate accentuată.

Mecanismul descris de anchetatori se bazează pe o distincție importantă. La nivel public, activitatea era prezentată ca una caritabilă: adăpost, hrană, îngrijire și sprijin pentru persoane pe care familiile, spitalele sau autoritățile nu le mai puteau gestiona. La nivel penal, DIICOT susține că această aparență umanitară ar fi fost folosită ca paravan pentru atragerea de donații, sponsorizări, contribuții și pentru preluarea unor venituri care aparțineau beneficiarilor: pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare și alte prestații. Prejudiciul estimat de anchetatori este de aproximativ 13.048.000 de lei.

În centrul acuzației se află noțiunea de vulnerabilitate. Procurorii susțin că persoanele primite în imobilele din Bihor erau, în multe cazuri, persoane cu dizabilități psihice sau afecțiuni severe, care nu se puteau apăra, nu își puteau exprima în mod real voința și depindeau complet de cei care le ofereau adăpost. Într-o asemenea situație, legea penală analizează cu maximă severitate orice folosire a stării de nevoie, a incapacității de apărare sau a dependenței pentru obținerea unor beneficii materiale.

Acuzația de trafic de persoane nu presupune, în mod obligatoriu, scenariul clasic al transportării victimelor peste graniță sau al exploatării sexuale. În dreptul penal român, traficul de persoane poate include recrutarea, primirea, adăpostirea sau transferul unei persoane, prin constrângere, inducere în eroare, abuz de autoritate sau profitare de starea de vulnerabilitate, în scopul exploatării. În acest dosar, procurorii par să susțină că exploatarea ar fi fost una patrimonială și socială: persoanele vulnerabile ar fi fost menținute într-o stare de dependență, iar veniturile sau prestațiile destinate lor ar fi fost folosite în interesul grupării.

Condițiile din imobile: între îngrijire informală și standarde legale

Una dintre cele mai sensibile componente ale dosarului privește condițiile în care ar fi fost ținute persoanele vulnerabile. DIICOT susține că beneficiarii nu ar fi primit îngrijire constantă și adecvată stării lor medicale, că nu ar fi fost supravegheați corespunzător și că tratamentele medicamentoase ar fi fost administrate necorespunzător, discontinuu sau de persoane fără calificarea necesară. Într-un caz care implică persoane cu dizabilități psihice, diagnostice severe sau incapacitate de a-și exprima voința, aceste acuzații au o greutate aparte.

Legea nu tratează îngrijirea persoanelor vulnerabile ca pe o simplă faptă de bunăvoință. Dacă o persoană sau o structură primește constant beneficiari, îi găzduiește, le administrează veniturile, le asigură hrană, tratament, supraveghere și relația cu instituțiile, activitatea intră în zona serviciilor sociale și medicale, unde există standarde obligatorii. 

Ministerul Muncii a precizat public că Viorel Pașca nu avea acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru activitățile de servicii sociale desfășurate în imobilele în care găzduia aceste persoane. 

Beneficiarii, veniturile și întrebarea centrală a dosarului: cine administra banii?

Un punct central al anchetei îl reprezintă banii. Procurorii susțin că sub aparența furnizării de servicii de îngrijire ar fi fost obținute sume importante din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap și alte prestații sociale. 

Persoanele decedate și ajutoarele de înmormântare

O altă componentă a anchetei privește persoanele care ar fi decedat în timp ce se aflau în spațiile administrate de grupare. Procurorii verifică informații potrivit cărora unele persoane decedate ar fi fost înhumate pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic, iar ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membri ai grupării. În spațiul public au apărut relatări privind un număr foarte mare de decese, dar cifrele trebuie tratate cu prudență până la confirmări oficiale complete și până la verificarea documentelor medico-legale și administrative.

În același timp, apărarea ar putea susține că persoanele decedate erau oameni abandonați, aduși în stare gravă, fără familie și fără sprijin instituțional, iar înhumarea lor a fost asigurată în condițiile în care statul nu ar fi oferit soluții. Din nou, cheia juridică va fi proba: cine a constatat decesul, cine a emis actele, cine a dispus înhumarea, cine a încasat ajutorul și cum au fost folosiți banii.

Intervenția autorităților: anchetă penală și operațiune de salvare

Perchezițiile din Bihor nu au fost doar o acțiune penală clasică. Ele au fost însoțite de o operațiune medicală și logistică de amploare. La fața locului au fost mobilizați polițiști, procurori, jandarmi, specialiști în protecția persoanelor cu dizabilități, medici, asistenți, psihologi și echipe de intervenție. Departamentul pentru Situații de Urgență a mobilizat 155 de mijloace tehnice, inclusiv ambulanțe SMURD, autospeciale pentru transport victime multiple, microbuze și echipamente de comandă și sprijin.

Ministerul Sănătății a anunțat că 411 persoane asistate au fost evaluate medical și logistic în cadrul operațiunii interinstituționale. În urma triajului, 9 persoane au rămas internate la Spitalul Județean Oradea, 9 la Spitalul Municipal Beiuș, 5 au fost preluate direct de DGASPC Bihor, iar 388 au fost relocate în țară, în special prin direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului.

Apărarea: „statul i-a trimis la mine” și problema responsabilității instituționale

Viorel Pașca a susținut public că persoanele aflate în grija sa au fost trimise de spitale, primării, poliție și alte instituții din țară, pentru că statul nu avea unde să le ducă. Această apărare nu este doar emoțională, ci și juridică. Ea încearcă să mute discuția de la ideea unei structuri clandestine către imaginea unui sistem cunoscut, tolerat și alimentat de instituții publice.

Încadrarea juridică: ce trebuie să dovedească procurorii

Pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, procurorii trebuie să arate existența unei structuri formate din mai multe persoane, cu o anumită stabilitate în timp, cu roluri sau contribuții, constituită în scopul comiterii de infracțiuni. 

Pentru traficul de persoane în formă continuată, miza probatorie este și mai complexă. Procurorii trebuie să dovedească actele materiale — recrutare, primire, adăpostire sau menținere — mijloacele folosite — inducerea în eroare, abuzul de vulnerabilitate, constrângerea ori dependența — și scopul exploatării. 

Complicitatea la trafic de persoane presupune sprijinirea autorilor prin acte fără de care faptele ar fi fost mai greu de comis: administrarea unor documente, transportul beneficiarilor, gestionarea banilor, supravegherea, facilitarea comunicării cu instituțiile, atragerea de donații sau alte acțiuni de susținere a mecanismului investigat. .

Propunerea de arestare preventivă nu stabilește vinovăția

În etapa care urmează, Tribunalul București va decide dacă măsura arestării preventive este necesară sau dacă o măsură mai blândă este suficientă. Pentru opinia publică, este important de înțeles că arestarea preventivă nu este o pedeapsă anticipată. Ea este o măsură excepțională, dispusă înainte de judecarea pe fond, atunci când instanța consideră că libertatea persoanei cercetate ar putea afecta ancheta sau ordinea publică.