SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Posibila creștere a nivelului TVA pentru carte și alte măsuri avute în vedere de Guvern în această perioadă pot avea un impact nefast asupra culturii și, în special, asupra culturii scrise conform avertismentului Asociației Editorilor din România.
AER apreciază într-un comunicat de presă, că “orice creștere a nivelului TVA pentru carte va gripa și mai puternic lanțul de distribuție, arieratele fiind deja în creștere, și va crește riscul de insolvențe și de falimente în acest sector”.
Lanțul valoric al cărții, din care fac parte autorii, editorii, librarii și bibliotecarii, se află de mulți ani la limita supraviețuirii, astfel că orice măsură care afectează unul dintre actori îi poate dezechilibra, pe termen mediu, pe toți ceilalți.
Și Uniunea Editorilor din România (UER) avertizează că dacă va fi majorat TVA-ul pentru cărți și manuale școlare de la 5% la 19%, în România nu se va mai citi deloc: “Creșterea cotei TVA este incompatibilă, totodată, cu dezideratele proiectului prezidențial România Educată.
“România nu este nici pe departe un paradis al culturii scrise, pentru că măsurile de sprijin, prezente în legislația națională sau cele de stimulare, aplicate la nivel european, nu sunt transpuse în realitate. Avem în vedere, în special, nerespectarea legii bibliotecilor (nr. 334/2002), care prevede, la articolul 40, alineatul 12, reînnoirea anuală a stocului de carte al oricărei biblioteci cu câte cincizeci de cărți (“documente”) la mia de locuitori.Conform Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice (ANBPR), în 2019, Statul român, care gestionează bibliotecile publice din România, a ratat cu peste 82% acest obiectiv minimal, prin nealocarea de fonduri suficiente. Acesta este și unul dintre motivele pentru care AER a cerut deja, prin Pactul pentru Lectură, lansat pe 15 februarie, respectarea integrală a acestei legi. În condițiile creșterii costurilor cu hârtia și tiparul, care au crescut prețurile de vânzare ale cărților, este evidentă importanța bibliotecilor pentru protecția socială, prin misiunea lor de înlesnire a accesului la cultura scrisă pentru categoriile vulnerabile, în principal.
Desființarea posturilor de bibliotecar neocupate reprezintă o altă lovitură pentru acest domeniu. Schema de funcționare a bibliotecilor este incompletă din cauza condițiilor de salarizare foarte proaste, precum și a lipsei dotărilor, care îndepărtează tinerii de această profesie. Soluția evidentă este, din punctul nostru de vedere, modificarea remunerației și a condițiilor de desfășurare a profesiei, nicidecum desființarea posturilor.
Centralizarea forțată a instituțiilor de cultură, inclusiv a bibliotecilor, sub pretextul eficientizării cheltuirii fondurilor, este un alt motiv de îngrijorare: bugetul de stat nu are de suferit din cauza vreunei pretinse hemoragii financiare din sectorul culturii scrise, deci și estimatele economii ce vor fi realizate cu acest prilej vor avea valori neglijabile. Ce se va obține, în schimb, este o dezechilibrare pe termen lung al sectorului cultural, inclusiv în ce privește atractivitatea la angajare. Ne alăturăm, de aceea, și semnalelor de alarmă trase de sindicatul Culturalia cu privire la pericolul renunțării la direcțiile județene de cultură, care poate avea un efect nociv asupra protecției clădirilor de patrimoniu și ariilor protejate.
Sugerăm decidenților politici să încerce recuperarea deficitului bugetar din alte părți ale economiei, în afara sectorului cultural, și să se concentreze pe respectarea legilor incidente, precum și pe construirea unui plan de carieră predictibil și atrăgător pentru principalele meserii din lanțul valoric al cărții.
Consiliul Director al Asociației Editorilor din România”
Partajează acest conținut:
