SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
O tânără care a fost exmatriculată anul trecut, alături de alți 44 de studenți din anul I al Facultății de Drept din cadrul Universității București, sub acuzația că ar fi copiat la examene online din cadrul sesiunii de iarnă, a câștigat definitiv procesul cu UniBuc. La începutul lunii noiembrie, Curtea de Apel Craiova a respins recursul universității împotriva sentinței Tribunalului Gorj, care a anulat dispoziția de exmatriculare semnată de rectorul Marian Preda. Este al doilea proces câștigat de un student exmatriculat de la UniBuc, după ce, la mijlocul lunii octombrie, Curtea de Apel Constanța a dispus reînmatricularea unui alt tânăr acuzat de fraudă la examenele de la Drept.
”În ce a constat frauda?”
Potrovit hotărârii Tribunalului Gorj, consemnată pe portalul Rejust, studenta-reclamantă a fost acuzată că ar fi comis frauda la examenul susţinut, în februarie 2021, la Teoria Generală a Dreptului și la Introducere în Dreptul Roman. Decanul Facultății de Drept din Universitatea București a susținut că a primit din partea unor studenți ”capturi de ecran și exportul conversaţiei de pe grupurile Whatsapp în cadrul cărora erau membri şi parte din studenţii grupelor amintite, inclusiv reclamanta. Din cuprinsul capturilor de ecran şi a exporturilor conversațiilor rezultă că o parte dintre studenţi au rezolvat în comun subiectele de examen, pe durata desfăşurării acestuia.”
În baza acestor probe, a fost întocmit un referat cu propunerea de exmatriculare a unui număr de 18 studenţi din anul I al Facultății de Drept din Universitatea București, printre care și tânăra în cauză. Aceasta a fost exmatriculată și i s-a interzis să participe la un nou concurs de admitere la facultățile Universității din Bucureşti în decursul următorilor 3 ani universitari
Considerându-se nevinovată și arătând că decizia de exmatriculare nu arată în concret în ce consta frauda pe care ar fi comsi-o, studenta a formulat o plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea deciziei de exmatriculare. Ea susține că nu a primit niciun răspuns și a acuzat Consiliul Facultății de Drept că le-a îngrădit studenților acuzați dreptul la apărare: ”li s-a comunicat să limiteze intervenția la maximum 2 minute şi au fost permanent ironizaţi şi intimidaţi, iar in timpul intervenţiilor membrii Consiliului Facultăţii de Drept râdeau, făceau glume şi comentarii. Studenţii erau permanent întrerupţi, iar declaraţiile lor erau scoase din context, nu s-a întocmit un proces-verbal în care să se consemneze toate susţinerile şi poziţia Consiliului faţă de acestea.”
Reprezentanții Universității București au explicat că au aplicat sancțiunea exmatriculării ”în baza prevederilor art. 31 şi art. 43 din Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor din Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti aferent anului 2019, aplicabil la data săvârşirii faptei, care stabileşte că unica sancţiune aplicabilă în caz de fraudă este exmatricularea studentului”.
Tribunalul Gorj a admis cererea studentei de anulare a dispoziției de exmatriculare, arătând că aceasta a fost dată nelegal, în baza unui regulament din 2019, în timp ce era deja valabil cel din 2020. Curtea de Apel Craiova a menținut sentința instanței de fond.
Argumentele instanței de fond pentru admiterea acțiunii formulate de studenta exmatriculată – extrase din hotărârea Tribunalului Gorj:
Analizând dispoziția contestată, se reține că aceasta a fost întemeiată pe dispozițiile Regulamentului privind activitatea profesională a studenților din Facultatea de Drept a Universității din București aprobat la 18.09.2019, în condițiile în care vizează examene susținute de reclamantă în anul universitar 2020-2021, iar în data de 21.10.2020 a fost aprobat Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor.
Pârâta (Universitatea București – n.n.)a susținut în întâmpinarea formulată în cauză, precum și în concluziile scrise că Regulamentul din 21.10.2020 nu ar fi aplicabil, întrucât într-o astfel de interpretare nu ar fi respectate dispozițiile art. 136, alineat 2 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, o condiție esențială a aplicării acestuia fiind aprobarea de către Senat cu cel puțin 3 luni anterior începerii anului universitar. Conform art. 136, alineat 2 din Legea nr. 1/2011 „Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu.”
Argumentele pârâților nu pot fi primite de către instanța de judecată, întrucât era obligația legală a acestora să adopte Regulamentul aplicabil anului universitar 2020-2021 cu cel puțin trei luni înainte de începerea anului universitar, conform art. 136, alineat 2 din Legea nr. 1/2011 raportat la prevederile art. 136, alineat 1 din același act normativ, potrivit cărora anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei se reține că regulamentul a fost aprobat de Senat la data de 21.10.2020, prin urmare aceasta este data intrării sale în vigoare, afirmaţia conform căreia nu era aplicabil la data săvârșirii de către reclamantă a faptelor reținute în sarcina sa neputând fi reținută.
Astfel, conform art. 48 din Regulamentul privind activitatea profesională a studenților – 2019, ”(1) Modificarea prezentului Regulament se face de Consiliul Facultății de Drept și este supusă aprobării Senatului Universității. (2) Cu excepția modificărilor ce se impun prin efectul modificării legislației aplicabile, orice modificare adusă prezentului Regulament intră în vigoare la începutul următorului an universitare celui în care a fost adoptată modificarea.”
Se reține că la data de 23.08.2020 au intrat în vigoare modificarile aduse Legii educației nr.1/2011 prin care a fost introdus art. 251, ce stabileşte: ”(1) În situaţia în care se instituie starea de urgenţă sau starea de asediu potrivit prevederilor constituţionale, activităţile desfăşurate în învăţământul preşcolar şi şcolar se pot desfăşura şi online pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la învăţătură prevăzut la art. 32 din Constituţia României, republicată. (2) Pentru învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează Metodologia derulării activităţilor în unităţile de învăţământ în sistem online, care cuprinde precizările necesare astfel încât să se asigure desfăşurarea activităţilor în cele mai bune condiţii.”
A fost modificat art. 140 din lege în sensul că au fost introduse alineatele 7 și 8 conform cărora: ,,(7) În situaţia în care se instituie starea de urgenţă sau starea de asediu potrivit prevederilor constituţionale, activităţile desfăşurate în învăţământul universitar se pot desfăşura şi online pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la învăţătură prevăzut la art. 32 din Constituţia României, republicată, şi sunt recunoscute pentru formele de învăţământ prevăzute la art. 139. (8) Instituţiile de învăţământ superior elaborează, în baza autonomiei universitare şi cu asumarea răspunderii publice, propria metodologie a derulării activităţilor desfăşurate în universitate în sistem online, aprobată de senatul universitar, care să asigure buna desfăşurare a activităţilor.”
Se reține astfel că Regulamentul privind activitatea profesională a studenților – 2020 a fost aprobat tocmai pentru a adapta situaţia determinată de pandemia Covid, fiind vorba de modificări determinate de schimbarea legislaţiei, ele intră în vigoare de la data la care au fost aprobate de senatul Universităţii.
Aceste dispoziţii legale au fost transpuse prin Noul Regulament aprobat de Senatul Universităţii Bucuresti din 21.10.2020 şi au intrat în vigoare de la această dată având în vedere dispoziţiile art. 48 alineat 1 şi 2 din Regulamentul privind activitatea profesională a studenților – 2019. Având în vedere că este vorba despre modificări ale legislaţiei care au intervenit la data de 23.08.2020, nu se putea respecta termenul de 3 luni reglementat de art. 136, alineat 2 din Legea nr. 1/2011, modificarea regulamentului fiind însă necesară pentru a fi adaptat la contextul evoluţiei pandemiei Covid şi stabilirii modalității de desfăşurare a cursurilor şi de susținere a examenelor.
Pe cale de consecință, reținând că la data săvârşirii de către reclamantă a faptelor reținute în sarcina sa era în vigoare Regulamentul privind activitatea profesională a studenților – 2020, acesta trebuia aplicat și în aceste condiții, sancţionarea reclamantei în baza regulamentului din 2019 s-a făcut în mod nelegal, motiv pentru care se impune anularea dispoziţiei de sancţionare, art. 31 din Regulamentul privind activitatea profesională a studenților – 2020 stabilind o procedură diferită de constatare și sancționare a fraudei față de regulamentul din 2019. În raport de considerentele expuse, instanța reține că nu se mai impun a fi analizate celelalte apărări invocate în cauză de către părți.
Precizare: sublinierile aparțin redacției BihorJust
Partajează acest conținut:
