SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un orădean condamnat la închisoare cu suspendare sub acuzația de contrabandă asimilată a obținut înlăturarea oricăror consecințe ale sentinței penale la trei ani de la momentul în care aceasta a devenit definitivă. Tribunalul Bihor a admis cererea bărbatului referitoare la aplicarea penale mai favorabile, cu referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 176/24.03.2022, prin care a fost practic dezincriminată contrabanda asimilată.
Condamnatul a fost judecat după ce, pe 20 martie 2019, într-un imobil pe care îl avea în Oradea au fost descoperite 290 pachete de țigări marca „Ashima”, provenite din contrabandă. În același an a fost condamnat la un an și 4 luni de închisoare cu suspendare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Bărbatul a solicitat instanței să aplice Decizia 176/2022 a Curții Constituționale, prin care s-a stabilit că prevederile art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României încalcă legea fundamentală. ”Cu alte cuvinte, în interpretarea acestei decizii, traficul de ţigări nu poate fi asimilat infracţiunii de contrabandă pentru că nu s-a indicat un prag valoric, iar limitele de pedeapsă sunt contrare Constituţiei. Decizia Curţii nu este una de interpretare, ci simplă, de declarare a neconstituţionalitătii art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal”, se arată în hotărârea Tribunalului Bihor din 19 august 2022, publicată pe portalul Rejust.
Tribunalul Bihor a admis cererea de modificare a pedepsei și a dispus ca, în contextul în care pedeapsa principală a fost considerată executată ca urmare a împlinirii termenului de suspendare sub supraveghere de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare (același lucru fiind valabil și în cazul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi şi al măsurii de siguranţă a confiscării speciale) să fie doar înlăturate toate consecinţele penale ale sentinţei din 2019.
Argumentele Tribunalului Bihor – extras din hotărârea din 19 august 2022:
Prin Decizia nr. 176/2022 a Curţii Constituţionale publicată în M. Of. nr. 451 din 5 mai 2022, s-a admis excepţia de neconstiţionalitate şi s-a constatat că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituționale. În considerentele acestei decizii s-a reţinut faptul că dispozițiile art. 270 alin. (3) aduc atingere principiului constituțional al statului de drept consacrat la art. 1 alin. (3) din Constituție, prin faptul că nu reglementează un prag valoric sau temporar cât privește faptele asimilate ale contrabandei și prin nesocotirea principiului ultima ratio în materie penală.
În ceea ce priveşte efectele juridice ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022, tribunalul reţine că potrivit deciziei nr. 18/2016 ÎCCJ- Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept decizia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate este echivalentă abrogării textului de incriminare, inclusiv dezincriminării acestuia. De asemenea, s-a arătat că nici atunci când fapta anterioară a fost dezincriminată, trăsătura tipicităţii nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca efect al abrogării normei sau ca efect al admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate şi al constatării neconstituţionalităţii normei.
Pe de altă parte, pentru a ne afla în prezenţa unei legi de dezincriminare, trebuie analizat dacă fapta concret comisă de inculpat nu mai întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni (principiul aprecierii in concreto). Cu alte cuvinte, nu vom fi în ipoteza unei dezincriminări atunci când fapta comisă este prevăzută sub o altă denumire, într-o lege specială ori este acoperită de o normă generală de incriminare.
În concret, starea de fapt reţinută în sarcina inculpatului a constat în deținerea în data de 20 martie 2019, în imobilul din Oradea, a cantității de 290 pachete de țigări marca „Ashima”, țigări provenite din contrabandă. Potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casație şi Justiție, recurs în interesul legii nr. 17/2013 „fapta de a deţine în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limitele prevăzute de lege, cunoscând că acestea provin din contrabandă, constituie infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României”. În considerente acestei decizii, Î.C.C.J. a reţinut că „având în vedere obiectul juridic mai larg al infracţiunii de contrabandă, modalitatea specifică de realizare a elementului material care se încadrează atât în deţinere în afara antrepozitului fiscal – art. 2961 alin. (1) lit. I) din Codul fiscal cât și în contrabandă, infracţiunea de contrabandă este o infracţiune complexă, care include deţinerea bunurilor în afara antrepozitului, dacă provenienţa acestor bunuri este contrabanda. Contrabanda, atât în varianta tip, cât și în cazul infracţiunii asimilate contrabandei, reprezintă astfel o infracţiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea sau deţinerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize), care au intrat în ţară cu încălcarea regimului juridic al frontierei”.
De asemenea, Curtea Costituţională a reţinut în paragraful 35 din Decizia nr. 176/2022, faptul că „infracțiunile incriminate prin art. 296^1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015 și prin art. 270 alin. (3) din Codul vamal constituie forme specifice de evaziune fiscală, cea dintâi constituind un act preparator al evaziunii fiscale, iar cea din urmă – contrabanda, atât în varianta-tip, cât și în cazul infracțiunii asimilate contrabandei -, o infracțiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume prin introducerea sau deținerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize) care au intrat în țară cu încălcarea regimului juridic al frontierei, încălcarea regimului vamal prin omisiunea declarării la frontieră a bunurilor provenind din afara Uniunii Europene, fiind, după caz, un act preparator al evaziunii fiscale sau chiar un act consumat de evaziune fiscală. Curtea constată însă că, într-o manieră neuniformă, legiuitorul a stabilit un plafon valoric (respectiv peste limita a 10.000 de țigarete) doar pentru infracțiunea reglementată în Codul fiscal [la art. 296^1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv la art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015], în timp ce, în cazul infracțiunii de contrabandă, în varianta „asimilată“, legiuitorul nu mai reglementează o limită valorică similară.”.
Aşadar, prin raportare la considerentele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 şi deciziei nr. 17/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se impune a se analiza dacă starea de fapt reţinută în sarcina contestatorului prin hotărârea de condamnare întruneşte elementele constitutive ale unei alte infracţiuni, respectiv ale infracţiunii prevăzută de art. 2961 alin.(1) lit. l) din Codul fiscal din 2003 sau de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015, constând în deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri.
În cazul inculpatului, cantitatea de 290 pachete de ţigări (echivalentul a 5800 de ţigarete) se află sub pragul valoric prevăzut pentru reţinerea infracţiunii subsidiare prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015. Prin urmare, în temeiul art. 595 alin 1 Cod procedură penală raportat la art. 4 Cod penal, coroborate cu decizia nr. 651/2018 a Curţii Constituţionale, tribunalul va constata ca fiind dezincriminată infracţiunea de contrabandă în formă asimilată prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 pentru comiterea căreia petentul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. (…)/2019 a Tribunalului Bihor (…), ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022.
În ceea ce priveşte consecinţele dezincriminării, art. 4 Cod penal prevede că executarea pedepselor, a măsurilor de siguranţă şi a măsurilor educative, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi. Din interpretarea acestui text de lege, rezultă că, în măsura în care sunt în curs de executare, dispoziţiile unei hotărâri de condamnare încetează odată cu intrarea în vigoare a legii noii.
Or, în cazul de faţă, tribunalul constată că au fost executate pedeapsa principală (ca urmare a împlinirii termenului de suspendare sub supraveghere de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare), pedeapsa complementară (fiind împlinit termenul de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, potrivit art. 68 alin. 1 lit b Cod penal) şi măsura de siguranţă a confiscării speciale a cantităţii de 290 pachete de ţigări, motiv pentru care va dispune doar înlăturarea tuturor consecinţelor penale ale sentinţei penale nr. (…)/2019 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare.
Partajează acest conținut:
