Reacția Curții Supreme după ”boicotul” de la ședința Plenului CSM: ”Refuzul indirect de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege este inadmisibil”

Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a reacționat după ce șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au boicotat, marți, ședința Plenului CSM. Șefii Curții Supreme consideră că în acest fel a fost blocată posibilitatea declanșării procedurii de asigurare a interimatului pentru a doua poziție de membru ales al CSM care revine ÎCCJ. ”Înalta Curte de Casație și Justiție este pusă (…) la dispoziția celor șapte membri aleși care înțeleg să nu-și îndeplinească propriile atribuții, situație pe care o consideră inadmisibilă”, se arată într-un comunicat al Curții Supreme. Reprezentanții acesteia consideră ”refuzul indirect de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege (ca) fiind inadmisibil la nivelul celui mai înalt organ colegial al sistemului judiciar”.

Comunicatul Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reunit în ședință astăzi, 12 ianuarie 2022, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ia act cu îngrijorare de situația creată la data de 11 ianuarie 2022, în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin refuzul a șapte membri aleși ai acestuia de a-și îndeplini obligația de serviciu (întemeiată pe mandatul ce le-a fost conferit de către proprii colegi prin alegerea în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii) de a participa la lucrările Plenului, fiind astfel blocată posibilitatea declanșării procedurii de asigurare a interimatului pentru a doua poziție de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii care revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, vacantă ca urmare a pensionării doamnei judecător Mariana Ghena.

Colegiul de conducere își însușește și susține poziția exprimată de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul respectivei ședințe a Plenului Consiliului, refuzul indirect de îndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege fiind inadmisibil la nivelul celui mai înalt organ colegial al sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât unica chestiune aflată pe ordinea de zi a Plenului era simpla constatare a unei situații de fapt – pensionarea unui membru ales al Consiliului, reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție -, restul consecințelor juridice generate de către această situație, respectiv sesizarea Senatului României pentru validarea ca membru interimar al Consiliului a domnului judecător Marian Budă, președintele Secției a II-a civile, producându-se direct în temeiul dispozițiilor imperative ale legii.

Colegiul de conducere constată că se ajunge astfel la situația în care, prin simpla voință a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și în pofida faptului că aceștia reprezintă doar o minoritate a membrilor acestuia și niciunul dintre ei nu este reprezentant al instanței supreme, Înalta Curte de Casație și Justiție este pusă în situația de a nu avea numărul complet de reprezentanți în cadrul organismului care garantează independența justiției, pe o perioadă nedefinită, respectiv la dispoziția celor șapte membri aleși care înțeleg să nu-și îndeplinească propriile atribuții, situație pe care o consideră inadmisibilă.

Colegiul de conducere apreciază cu atât mai grave efectele astfel create, cu cât acestea se ivesc într-o perioadă în care se află în curs o procedură de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind pusă astfel în discuție buna funcționare a instanței supreme și cu atât mai mult cu cât patru membri aleși ai Secției pentru judecători a CSM nu au înțeles să participe nici la interviurile desfășurate în acest scop, primele fiind cele organizate pentru Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În sfârșit, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție invită toți membrii Consiliului Superior al Magistraturii să păstreze și să apere demnitatea funcției pe care o ocupă, prin refacerea climatului de cooperare loială, decență și respect reciproc care trebuie să caracterizeze o instituție a sistemului judiciar.

Derapajele de limbaj trebuie evitate nu numai în cadrul pozițiilor publice, dar și în ceea ce privește discuțiile informale, iar atașamentul pentru valorile  fundamentale ale justiției impune echilibru, respect reciproc și, în primul rând, respectarea rezultatelor unor proceduri judiciare definitive. Colegiul consideră că aceste obligații de conduită, care, de altfel, revin tuturor judecătorilor și procurorilor, trebuie să fie asumate cu atât mai manifest la vârful ierarhiei sistemului judiciar.