Cum reacționează psihicul nostru în carantină

Cum facem față carantinei?
În această perioadă incertă există o predispoziție către diverse boli psihice sau accentuarea anumitor simptome. Trăim momente în care oamenii primesc nota de plată pentru depresii pe care nu le-au luat în serios din cauza unui program mult prea încărcat, sau fenomene precum anxietatea generalizată, anxietatea de sănătate sau tulburare de panică.

Ca să știm ce ni se întâmplă, este important să putem recunoaște simptomele acestor tulburări. Conștientizarea propriului corp, a gândurilor și a simțurilor este punctul cheie. Tulburarea depresivă presupune două simptome principale: dispoziție tristă și lipsa interesului și/sau plăcerii pentru activitățile care erau plăcute înainte de declanșarea episodului depresiv. Trebuie să dureze cel puțin 2 săptămâni. Tristețea și lipsa interesului se pot asocia cu: sentimente de inutilitate sau vinovăție, gândul că viața nu mai merită trăită, insomnii, lipsa poftei de mâncare, lentoare psihomotorie, nivel scăzut de energie, dificultăți în concentrare, dificultatea în a lua cele mai mici decizii. Riscul de apariție a unei depresii sau agravarea simptomelor uneia preexistente cresc foarte mult în condiții de izolare socială. Starea noastră generală de bine se menține frecvent prin întâlnirile cu cei dragi, practicarea unui sport, ieșitul în oraș și așa mai departe. Prin urmare, în lipsa tuturor acestora și în contextul incertitudinii cu privire la viitor, gândurile depresive au un mediu propice de a se dezvolta. În astfel de clipe ne trec prin cap idei precum: „Viața nu are sens, nimic nu mai îmi face plăcere.” ; „Sunt inutil, fără nicio valoare, dacă rămân fără loc de muncă.”; „Sunt o catastrofă, nu fac față tehnologiei”. Dar ce ar fi să înlocuim toate acestea cu afirmații de tipul: „Deși este o perioadă grea și incertă, totuși pot găsi alte activități care să îmi facă plăcere.”; „Chiar dacă nu mai am loc de muncă, am încredere în competențele mele.”; „În ciuda faptului că îmi este mai greu cu tehnologia, depunând mai mult efort, voi învăța”.

Tulburarea de anxietate generalizată se manifestă prin îngrijorări excesive, incontrolabile în legătură cu multiple activități sau situații obișnuite de viață. Acestea se asociază cu: stare de neliniște, oboseală excesivă, dificultăți de concentrare, iritabilitate, tensiune musculară, tulburări de somn, simptome care afectează funcționarea de zi cu zi. Cu siguranță nu ne ajută să ne concentrăm pe probleme ca: „Vom avea resurse necesare să supraviețuim?”; „Cât de afectați vom fi de criza financiară?”; „Oare ne vom îmbolnăvi?”

Anxietatea de sănătate este reprezentată de tendinţa de a resimți îngrijorare excesivă faţă de propria sănătate, rezultată din ameninţarea percepută de a avea sau a contacta o boală gravă. Gândurile dăunătoare sunt de tipul: Dacă am luat și eu virusul? Sigur m-am îmbolnăvit.  Forma alternativă și utilă este: Ce dovezi am să cred că am luat virusul? Îndeplinesc criteriile bolii ca să cred că am luat virusul? 

Tulburarea de panică este o tulburare de anxietate caracterizată prin atacuri de panică recurente, precedate și urmate de anxietate anticipatorie. Simptomele caracteristice unui atac de panică sunt: anxietate de intensitate mare, chiar „frică de moarte”, asociată cu dificultăți în respirație, transpirații difuze, amețeli, senzația de leșin, frica de „a nu înnebuni”, palpitații, furnicături, stare de rău etc. Gândurile care apar sunt: „Este ceva în neregulă cu mine, nu pot să respir. Dacă voi muri?” În această situație este indicat să ne mutăm atenția pe altceva. Cereți sprijinul unei persoane sau începeți să numărați cu voce tare.

Ce putem face în carantină? În sfârșit un moment bun de reflecție asupra vieții. Majoritatea oamenilor au automatizat multe comportamente de care își dau  seama că le lipsesc abia acum, când nu le mai pot face. După ce vedeți ce ați păstrat în această perioadă de pandemie. un următor pas este să analizați  beneficiile pe care le aduceau acele comportamente de care sunteți acum privați temporar. Un exemplu pentru a se înțelege cele scrise ar fi faptul că după orele de muncă, să presupunem, mergeați cu prietenii la o cafea. Ce consecințe avea această activitate? Socializare, faptul că vă vedeați cu prietenii sau consumul unei cafele, adică vă place băutura în sine. Răspunsul vostru este însăși punctul de pornire pentru programul de carantină. Mergând pe exemplul anterior, în carantină dacă un beneficiu era că socializați, stabiliți cu prietenii ora la care să aveți un video call pe facebook, skype și așa mai departe. Dacă beneficiul era efectiv consumul de cafea puteți să vă prepari acasă, să învățați să vă preparați prin intermediul tutorialelor sau să vă comandați. În perioada aceasta este important să vă faceți rutine mai ales dacă nu aveți activitate constantă cum ar fi un job. Chiar dacă nu reușiți să vă planificați o săptămână, puteți stabili activitățile pentru ziua următoare din seara precedentă. Introduceți în rutina de zi cu zi exerciții fizice pentru a vă menține sănătoși atât fizic, cât și psihic. Și, poate un lucru esențial, dar care la început vă sperie, este să realizați o introspecție a vieții. Să vedețiunde ați ajuns față de ce v-ați propus și să analizați ce puteți face mai departe. Se  pot fixa noi obiective la care să lucrați în timpul sau după ce trece această pandemie.

În cazul în care nu faceți față singuri situației, nu ezitați să contactați un specialist.  O întrebare la care merită să reflectați și care vă poate face să acceptați mai ușor această stare de disconfort: Puteți să dați cel puțin un exemplu de situație, eveniment care poate să fie mai rău decât această carantină?  

Roxana Pavel, psiholog