SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Omul de afaceri Ion Țiriac a pierdut un proces pe care l-a deschis împotriva României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Cazul se referea la un articol de presă pe care Țiriac l-a considerat defăimător și la procedurile judiciare care au urmat, în urma cărora instanțele naționale au respins cererile omului de afaceri de acordare a 130.000 de euro daune morale. În hotărârea dată marți, Curtea Europeană a stabilit, în unanimitate, că lui Ion Țiriac nu i-a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie pentru că autorul articolului nu a dat dovadă de rea-credință și nici nu a existat ”vreo repercusiune perceptibilă asupra vieții reclamantului”.
Articolul de presă la care se referea Ion Țiriac a fost publicat în 2010, într-un ziar național, sub titlul ”15 multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele”. Materialul se referea la datoriile față de stat ale celor 15 cei mai bogați oameni din România și includea fotografia lui Ion Țiriac.
Potrivit CEDO, articolul cuprindea informații despre datorii ale firmelor în care era implicat cunoscutul fost tenisman și se sugera că fiscul ”numără datoriile companiilor închise, în timp ce milionarii numără banii din conturile lor personale offshore”. În plus, se arăta că mulți oameni de afaceri erau conectați la contracte de achiziții publice, deși nu își plătiseră datoriile către stat.
Ion Țiriac i-a dat în judecată pe autorul articolului și pe editorul ziarului, considerând că materialul a fost defăimător la adresa lui și a companiilor din care face parte. A cerut daune morale de 130.000 de euro pe motiv că prin articolul menționat i-au fost încălcate drepturile la imagine personală, la onoare și la demnitate. Omul de afaceri a susținut că jurnalistul nu a reușit să ofere cititorului informații clare și exacte. Țiriac a subliniat numeroasele presupuse falsuri din articol, respingând acuzațiile de fraudă financiară.
Cauza a fost respinsă de Tribunalul București, care a stabilit că jurnalistul a acționat cu bună-credință și că articolul a fost o combinație de declarații de fapt și judecăți de valoare. Și apelul a fost respins, în 2015, de Curtea de Apel București care a reținut că materialul de presă avea legătură cu clasamentul anual al celor mai bogați români și viza o chestiune de interes public, adică datoriile pe care oamenii de afaceri le-ar putea avea față de stat. Judecătorii au făcut referire la jurisprudența CEDO privind echilibrul care trebuie realizat între dreptul la viață privată al unei persoane și dreptul la libertatea de exprimare al unui jurnalist.
După ce și Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins acțiunea, Ion Țiriac s-a adresat, în august 2016, Curții Europene a Drepturilor Omului. A invocat articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și s-a plâns de aprecierea faptelor de către instanțele naționale, de refuzul acestora de a-i acorda posibilitatea de a obține despăgubiri și de faptul că drepturile sale nu au fost apărate.
Aprecierea Curții Europene a Drepturilor Omului
CEDO a arătat că, întrucât se referea la activitățile și practicile de afaceri ale unora dintre cei mai bogați români și efectul acestora asupra sistemului de colectare a impozitelor publice, articolul de presă era de interes public.
”Curtea a fost de acord cu instanțele naționale că articolul nu s-a referit la viața privată a reclamantului, ci mai degrabă la activitățile sale profesionale și nu se referea exclusiv la el. (…) Curtea a luat notă de constatările instanțelor naționale conform cărora articolul nu a fost ofensator și că conținutul a fost o combinație de judecăți de valoare și declarații de fapt care, având în vedere conținutul și mesajul general al articolului, au fost susținute în fapt”, se arată în decizia de azi a CEDO.
Curtea a hotărât că nu a existat rea-credință din partea reporterului sau vreo repercusiune perceptibilă asupra vieții reclamantului.
Având în vedere cele de mai sus, CEDO a considerat nu a existat nicio încălcare a articolului 8 din Convenție.
DOCUMENT – Comunicatul CEDO referitor la cazul Țiriac v. România – ECHR 365 (2021):
DOCUMENT – Decizia CEDO în cazul Țiriac v. România (în limba engleză):
Partajează acest conținut:
