Procedura aplicabilă în cazul în care redeschiderea urmăririi penale are loc în urma desființării de către judecător a soluției de clasare

Titlul problemei de drept: Redeschiderea urmăririi penale. Procedura aplicabilă în cazul în care redeschiderea are loc în urma desființării de către judecător a soluției de clasare. Dacă, după desființarea soluției de clasare de către judecătorul de cameră preliminară care a dispus completarea urmăririi penale, este necesară și o dispoziție a procurorului de redeschidere a urmăririi penale (PÎCCJ – S. Judiciară; PCA Cluj, PCA Craiova)

PCA Craiova semnalează o practică diferită la parchetele din această circumscripție: unii dintre procurori nu au mai întocmit o ordonanţă de redeschidere a urmăririi penale, după ce judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea formulată împotriva soluţiei de clasare, a desfiinţat soluţia de clasare şi a trimis cauza la procuror, în vederea completării urmăririi penale, apreciind că redeschiderea urmăririi penale operează de drept, prin pronunţarea încheierii de către judecătorului de cameră preliminară, prin care s-a dispus desfiinţarea soluţiei de clasare şi au fost indicate probele care trebuie administrate pentru completarea cercetărilor; alții, în schimb, au întocmit o ordonanţă de redeschidere a urmăririi penale, procedând apoi la completarea probatoriului conform dispoziţiilor cuprinse în încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară.

Problema este ridicată și de P.Î.C.C.J. – S. judiciară, ca urmare a unei note de studiu efectuate pe baza unei hotărâri a C.A. Oradea, care, în apel, a apreciat că, în lipsa dispoziției de redeschidere a urmăririi penale după desființarea de către judecător a soluției de clasare, urmărirea penală nu putea fi efectuată, și, pentru aceasta, a dispus încetarea procesului penal (C.A. Oradea, Secția penală și pentru cauze cu minori, decizia nr. 457/2019).

În opinia noastră, prima orientare este cea corectă.

Pentru rezolvarea de principiu a acestei probleme (și nu doar în cauzele în care s-a desființat o soluție de clasare) trebuie clarificat raportul dintre reluarea și redeschiderea urmăririi penale, pentru a stabili care sunt cazurile în care reluarea urmăririi penale este condiționată de dispoziția procurorului de redeschidere și care sunt cazurile în care reluarea urmăririi penale are loc ca efect al unei hotărâri judecătorești.

Cazurile de reluare a urmăriri penale sunt următoarele:

1. urmărirea penală a fost suspendată și încetează cauza de suspendare, procurorul dispune asupra reluării urmăririi penale – art. 333 C.p.p.;

2. după restituirea dosarului în urma procedurii de cameră preliminară, procurorul dispune reluarea urmăririi penale, dacă restituirea s-a dispus ca urmare a neregularității rechizitoriului iar neregularitatea nu se poate remedia decât prin noi acte de urmărire penală – art. 334 C.p.p.;

3. se desființează ordonanța de clasare de către procurorul de caz sau de către procurorul ierarhic superior lui – art. 335 alin. (1) și (2) C.p.p.;

4. procurorul revocă renunțarea la urmărirea penală – art. 335 alin. (4) C.p.p.;

5. judecătorul de cameră preliminară restituie dosarul la procuror, ca urmare a excluderii, în faza camerei preliminare, a tuturor probelor administrate – art. 334 Cp.p.;

6. judecătorul admite plângerea împotriva unei soluții de clasare și dispune trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale – art. 335 alin. (5) C.p.p.;

7. judecătorul de cameră preliminară desființează soluția de renunțare la urmărire penală – art. 318 alin. (15) lit. a) C.p.p.

În principiu, reluarea urmăririi penale este premisa redeschiderii acesteia, iar în majoritatea situațiilor (cele de la 1-4) legea reclamă și o dispoziție specială a procurorului de redeschidere. Faptul că dispoziția procurorului este o condiție în majoritatea cazurilor de redeschidere nu înseamnă însă că este cerută în toate.

Când legea o reclamă, dispoziția procurorului nu este o formalitate, ea este necesară pentru că în acele situații procurorul ar putea decide că nu este cazul să reia urmărirea; de exemplu: în cazul remedierii rechizitoriului, reluarea nu este necesară când remedierea nu presupune și efectuarea unor acte de urmărire penală; tot astfel, procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare o desființează în cadrul controlului ierarhic, reluarea nu este necesară dacă în baza aceluiași material de urmărire penală, el emite o soluție de clasare întemeiată pe alt caz de la art. 16 alin. (1) C.p.p.

Însă dispoziția procurorului nu este necesară atunci când actul prin care se reia urmărirea o face inutilă, când nu revine procurorului să aprecieze dacă redeschiderea se impune sau nu, dacă poate avea loc sau nu; acestea sunt situațiile în care cauza este „repusă”, printr-o hotărâre judecătorească, în faza procesuală a urmăririi penale, urmărire reluată, respectiv redeschisă prin chiar efectul hotărârii – cazurile 5-7.

Concluzia nu este doar una logică, ci și una întemeiată pe dispozițiile legale. Inclusiv redactarea normelor în aceste ipoteze confirmă această concluzie, că nu este necesar ca procurorul să dispună reluarea ori redeschiderea urmăririi: pe de o parte, textele nu prevăd o atare procedură de redeschidere, în schimb o prevăd expres în celelalte ipoteze; pe de altă parte, arată explicit că reluarea ori redeschiderea urmăririi penale are loc ca urmare a înseși dispoziției judecătorului: „urmărirea penală este reluată atunci când judecătorul a dispus restituirea” (art. 334 alin. (1) C.p.p.) și „redeschiderea (…) are loc și atunci când judecătorul (…) a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale. Dispozițiile judecătorului (…) sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală” (art. 335 alin. (5) C.p.p.).

În concluzie, a pretinde existența unei dispoziții a procurorului de reluare ori de redeschidere a urmăririi penale în ipotezele de la art. 334 alin. (1), art. 335 alin. (5) sau art. 318 alin. (15) lit. a) C.p.p.., când ea este efectul hotărârii judecătorești, înseamnă, pe de o parte, a adăuga la lege, iar pe de altă parte, a nesocoti însăși hotărârea judecătorească ce constituie premisa continuării urmăririi penale în aceste ipoteze.

În unanimitate a fost adoptat punctul de vedere al INM.

Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel – București, 9-10 martie 2020.