Ce se schimbă pentru minorii care răspund penal: noile măsuri prevăzute de Codul penal

Parlamentul României a modificat dispozițiile Codului penal referitoare la unele măsuri educative aplicabile minorilor. Legea nr. 158 din 20 iulie 2026 stabilește noi durate pentru stagiul de formare civică, supraveghere, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică și modifică regulile privind înlocuirea internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție cu măsura asistării zilnice.

Actul normativ a fost promulgat de președintele României, Nicușor-Daniel Dan, prin Decretul nr. 433 din 20 iulie 2026. Legea și decretul de promulgare au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 20 iulie 2026.

Modificările privesc articolele 117, 118, 119, 120, 124 și 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Ele se înscriu în regimul răspunderii penale a minorului și vizează atât măsuri educative neprivative de libertate, cât și situații legate de executarea măsurilor educative privative de libertate.

Stagiul de formare civică va putea avea o durată de cel mult șase luni

Prima intervenție legislativă privește articolul 117 alineatul (1) din Codul penal, referitor la stagiul de formare civică.

Potrivit noii redactări, această măsură educativă constă în obligația minorului de a participa la un program cu o durată de cel mult șase luni. Scopul declarat de lege este de a-l ajuta pe minor să înțeleagă consecințele legale și sociale la care se expune prin săvârșirea de infracțiuni și de a-l responsabiliza în privința conduitei sale viitoare.

Stagiul de formare civică este o măsură educativă neprivativă de libertate. Prin urmare, aplicarea sa nu presupune internarea minorului într-un centru, ci participarea obligatorie la un program cu caracter educativ, în condițiile stabilite de instanță și de dispozițiile legale aplicabile.

Supravegherea, dispusă pentru o perioadă cuprinsă între patru luni și un an

Legea nr. 158/2026 înlocuiește integral conținutul articolului 118 din Codul penal.

Conform noii reglementări, măsura educativă a supravegherii constă în controlarea și îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pentru o perioadă cuprinsă între patru luni și un an.

Măsura se execută sub coordonarea serviciului de probațiune și urmărește două obiective prevăzute expres de lege: asigurarea participării minorului la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități ori a intrării în legătură cu persoane care ar putea afecta procesul său de îndreptare.

Consemnarea la sfârșit de săptămână, între opt și 24 de săptămâni

Articolul 119 alineatul (1) din Codul penal este, de asemenea, modificat.

Noua redactare prevede că măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână constă în obligația minorului de a nu părăsi locuința în zilele de sâmbătă și duminică, pentru o perioadă cuprinsă între opt și 24 de săptămâni.

Interdicția nu are însă caracter absolut. Legea prevede că minorul poate părăsi locuința atunci când, în intervalul respectiv, are obligația de a participa la anumite programe sau de a desfășura activități impuse de instanță.

Asistarea zilnică va putea fi dispusă pentru o perioadă de șase luni până la un an

Prin modificarea articolului 120 alineatul (2), legea stabilește că măsura educativă a asistării zilnice se dispune pentru o durată cuprinsă între șase luni și un an.

Supravegherea executării acestei măsuri se realizează sub coordonarea serviciului de probațiune.

Asistarea zilnică este o măsură educativă neprivativă de libertate care presupune respectarea unui program zilnic, stabilit în condițiile legii, sub supravegherea instituțiilor competente. Ea nu presupune internarea minorului, dar implică un nivel mai ridicat de organizare și control al activităților cotidiene.

Textul publicat în Monitorul Oficial modifică durata măsurii și menține rolul serviciului de probațiune în coordonarea supravegherii.

Înlocuirea internării cu asistarea zilnică, limitată la cel mult un an

Legea modifică și articolul 124 alineatul (4) litera a), precum și articolul 125 alineatul (4) litera a) din Codul penal.

Articolul 124 reglementează internarea într-un centru educativ, iar articolul 125 privește internarea într-un centru de detenție. Ambele sunt măsuri educative privative de libertate.

În noua redactare, internarea poate fi înlocuită cu măsura educativă a asistării zilnice pentru o perioadă egală cu durata internării rămase neexecutate, dar nu mai mare de un an, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani.

Formularea legală stabilește două limite cumulative. În primul rând, durata asistării zilnice trebuie să corespundă perioadei de internare rămase neexecutate. În al doilea rând, aceasta nu poate depăși un an.

Astfel, dacă durata rămasă neexecutată este mai mică de un an, asistarea zilnică va putea fi stabilită pentru o perioadă egală cu aceasta. Dacă durata rămasă este mai mare de un an, măsura neprivativă de libertate nu va putea depăși plafonul de un an.

Instanțele și serviciile de probațiune, implicate în aplicarea noilor dispoziții

Noile texte confirmă rolul distinct al instanțelor și al serviciilor de probațiune.

Instanța este autoritatea judiciară care dispune măsura educativă și o individualizează în limitele prevăzute de lege. În cazul consemnării la sfârșit de săptămână, tot instanța poate impune programele sau activitățile care permit minorului să părăsească locuința în zilele de sâmbătă și duminică.

Serviciul de probațiune are un rol expres în coordonarea supravegherii și a asistării zilnice. Activitatea acestuia urmărește executarea obligațiilor stabilite și sprijinirea procesului de reintegrare socială a minorului.

Modificările nu transferă instanței sau serviciului de probațiune competențe nelimitate. Fiecare instituție trebuie să acționeze în cadrul prevăzut de Codul penal și de normele privind executarea măsurilor educative.

Contextul modificărilor

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal reglementează un regim distinct pentru minorii care răspund penal. În cazul acestora, consecințele juridice sunt măsuri educative, nu pedepse în sensul regimului aplicabil persoanelor majore.

Măsurile educative sunt împărțite în două categorii: neprivative de libertate și privative de libertate. Stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică fac parte din categoria măsurilor neprivative de libertate. Internarea într-un centru educativ și internarea într-un centru de detenție sunt măsuri privative de libertate.

Legea nr. 158/2026 nu modifică în ansamblu regimul răspunderii penale a minorilor și nu introduce o nouă categorie de măsuri educative. Intervenția legislativă este punctuală și privește durata, conținutul sau condițiile de aplicare ale unor măsuri deja reglementate de Codul penal.