Un ofițer de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Buzău, cu grad de comisar-șef, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție.
Măsura a fost dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, după ce procurorii DNA au formulat o propunere de arestare preventivă pe numele lui Anghel Petre-Daniel, acuzat de luare de mită.
Măsura preventivă: comisarul-șef a fost arestat pentru 30 de zile
Potrivit comunicatului transmis de Direcția Națională Anticorupție, la data de 28 iunie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis propunerea de arestare preventivă formulată de procurorii anticorupție. Măsura a fost dispusă pentru o perioadă de 30 de zile față de Anghel Petre-Daniel, ofițer de poliție din cadrul IPJ Buzău, cu grad de comisar-șef în cadrul Poliției municipiului Buzău.
De ce este cercetat ofițerul: acuzația DNA de luare de mită
Procurorii DNA îl acuză pe Anghel Petre-Daniel de luare de mită.
Concret, în perioada noiembrie 2025 – iunie 2026, inculpatul ar fi pretins de la două persoane, menționate în comunicat ca martori în cauză, suma de 15.000 de euro. În același interval, potrivit DNA, el ar fi primit de la acestea, la diferite momente, suma totală de 77.500 de lei.
Procurorii susțin că banii ar fi fost solicitați și primiți în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor de serviciu. Mai exact, ofițerul de poliție l-ar fi ajutat pe unul dintre martori să formuleze un denunț la Poliția orașului Mizil și la IPJ Buzău. Denunțul ar fi vizat indicarea unei persoane care ar fi urmat să comită o faptă prevăzută de legea penală.
Această formulare din comunicatul DNA este deosebit de relevantă. Procurorii nu descriu o situație în care polițistul ar fi primit bani pentru o simplă discuție particulară sau pentru o recomandare informală, ci leagă presupusa primire a banilor de o conduită raportată la îndatoririle sale de serviciu. Aici se află nucleul acuzației de luare de mită: nu orice sumă primită de un funcționar public devine automat mită, ci doar aceea care are legătura prevăzută de lege cu atribuțiile sale, cu îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de serviciu ori cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
Din perspectiva anchetei, procurorii vor trebui să dovedească tocmai această legătură: că banii pretinși și primiți nu au avut o explicație licită, ci au reprezentat folosul necuvenit cerut în schimbul unui sprijin acordat prin folosirea calității oficiale de polițist sau prin încălcarea obligațiilor profesionale.
Miza denunțului: reducerea pedepsei într-un alt dosar
Potrivit DNA, unul dintre martori fusese condamnat într-un alt dosar la pedeapsa închisorii cu executare și se afla în faza apelului. Denunțul ar fi urmat să fie folosit pentru obținerea unei reduceri a pedepsei.
În dreptul penal român, denunțul poate avea efecte favorabile pentru o persoană cercetată sau condamnată, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Legea permite, în anumite situații, reducerea limitelor de pedeapsă pentru persoana care denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au comis infracțiuni grave. Ideea din spatele acestor mecanisme este cooperarea cu autoritățile: statul oferă un beneficiu penal celui care contribuie efectiv la descoperirea unor fapte sau participanți.
Din acest punct de vedere, cazul prezentat de DNA are o dimensiune mai amplă decât simpla suspiciune că un polițist ar fi primit bani. Procurorii descriu o presupusă intervenție într-un mecanism sensibil al justiției penale: folosirea denunțului ca instrument pentru obținerea unei reduceri de pedeapsă.
Flagrantul: ultima tranșă și schimbarea banilor în lire sterline
Dosarul a căpătat greutate probatorie, potrivit DNA, printr-un moment de flagrant. La data de 27 iunie 2026, Anghel Petre-Daniel ar fi primit de la cele două persoane suma de 7.500 de lei. Imediat după aceea, potrivit procurorilor, ar fi schimbat banii la o casă de schimb valutar, rezultând suma de 1.230 de lire sterline și 45 de lei.
În acel context, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Infracțiunea de luare de mită presupune existența unui funcționar public care pretinde, primește ori acceptă promisiunea unor bani sau foloase necuvenite, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor atribuții.
Aplicată la cazul de față, acuzația DNA pare construită pe două modalități distincte: pretinderea sumei de 15.000 de euro și primirea efectivă, în mai multe tranșe, a sumei totale de 77.500 de lei. În materia luării de mită, pretinderea banilor poate avea relevanță penală chiar dacă banii nu sunt primiți integral. Primirea efectivă a sumelor, dacă va fi dovedită, întărește acuzația, dar infracțiunea nu depinde exclusiv de încasarea întregii sume pretinse.
Rolul celor două persoane care au dat banii
Comunicatul DNA menționează că banii ar fi fost pretinși și primiți de la două persoane, indicate ca martori în cauză. Această formulare trebuie tratată cu atenție. În mod obișnuit, persoana care promite, oferă sau dă bani unui funcționar public poate intra în sfera infracțiunii de dare de mită. Totuși, legea penală prevede situații în care mituitorul nu este pedepsit, de exemplu dacă denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat sau dacă a fost constrâns.
Până la o hotărâre definitivă, Anghel Petre-Daniel beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Partajează acest conținut:





