Au inventat o organizație secretă care „prindea hoți și primari corupți”. Decizia Curții de Apel Oradea în dosarul înșelăciunii cu zeci de mii de euro

O organizație secretă care recruta agenți sub acoperire, prindea hoți și persoane corupte și pregătea chiar înlăturarea unor primari corupți. Aceasta este povestea pe care trei persoane au construit-o în fața unei femei, pe care au convins-o că poate deveni membră a structurii și că trebuie să participe la diferite „misiuni” speciale.

În realitate, au reținut judecătorii, organizația nu a existat niciodată, iar întreaga legendă a fost creată pentru a obține sume importante de bani.

Curtea de Apel Oradea a pronunțat hotărârea definitivă într-un dosar de înșelăciune în care trei inculpați au fost judecați pentru inducerea în eroare a două persoane vătămate, prejudiciul depășind 80.000 de euro. Instanța a analizat apelurile formulate de inculpați, de Parchet și de părțile civile împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Negrești-Oaș.

Potrivit motivării Curții de Apel, întreaga înșelătorie a fost construită în jurul unei pretinse organizații denumite „IPA”. Una dintre inculpate i-a spus persoanei vătămate că atât ea, cât și soțul său sunt agenți sub acoperire și că desfășoară activități în cadrul acestei structuri secrete. Pentru a-și susține afirmațiile, femeia i-a prezentat victimei chiar și o legitimație despre care pretindea că dovedește apartenența la organizație.

Legenda devenea tot mai spectaculoasă. Victimei i s-a spus că organizația avea misiunea de „a prinde hoţi şi persoane corupte”, că urma „să dea jos primari corupţi”, iar toate operațiunile erau coordonate de un misterios șef cunoscut sub numele de Șeful, cel care trimitea agenții în misiuni sub acoperire pentru descoperirea persoanelor corupte.

Convinsă că are în față agenți ai unei organizații reale, persoana vătămată și-a exprimat dorința de a deveni, la rândul ei, agent sub acoperire. Inculpata i-a explicat că trebuie să treacă mai întâi printr-o perioadă de pregătire și să participe la mai multe „misiuni”, urmând ca abia după aceea să fie acceptată în organizație.

Pentru ca întreaga poveste să pară autentică, victima a început să primească mesaje inclusiv de la presupusul conducător al organizației. Acesta îi explica, printre altele, că telefonul inculpatei este închis deoarece se desfășoară interceptări și că toate discuțiile trebuie purtate prin WhatsApp. Magistrații au reținut că aceste conversații aveau rolul de a întări convingerea victimei că organizația există și desfășoară activități operative.

Numai că ancheta avea să demonstreze că misteriosul șef nu exista.

„Din probele administrate în cauză reiese că acea persoană catalogată drept Șeful era fictivă, în realitate cea care discuta cu persoana vătămată fiind inculpata”, se arată în motivarea Curții de Apel.

Judecătorii explică și modul în care au ajuns la această concluzie. Toate mesajele atribuite presupusului șef proveneau, în realitate, de pe același număr de telefon utilizat de inculpată.

„Din punct de vedere tehnic, nu există posibilitatea ca o altă persoană să preia controlul asupra aceluiași număr de telefon și să poarte concomitent conversații în numele titularului acestuia”, notează Curtea, concluzionând că inculpata „și-a asumat în mod fictiv identitatea Șefului” pentru a conferi credibilitate întregii povești.

Instanța arată că identitatea fictivă nu a fost folosită întâmplător, ci pentru a susține întregul mecanism de inducere în eroare. În motivare se reține că inculpata îi transmitea inclusiv unui martor că Șeful îi va restitui banii folosiți într-o presupusă acțiune de prindere în flagrant, folosind aceeași identitate inventată pentru a alimenta credibilitatea organizației secrete.

Într-un alt episod analizat de Curtea de Apel, una dintre persoanele vătămate a fost convinsă să remită peste 66.000 de euro. Pentru a câștiga și mai multă încredere, una dintre inculpate s-ar fi prezentat drept polițist.

„Pentru a fi şi mai convingătoare, aceasta i-a creat persoanei vătămate impresia că deţine calitatea de poliţist, aspect pentru care persoana vătămată i-a acordat un grad mare de încredere”, au reținut judecătorii.

Curtea a constatat că prejudiciul produs uneia dintre victime s-a ridicat la 66.155 de euro, bani obținuți în perioada decembrie 2020 – iulie 2021 prin inducerea în eroare repetată a acesteia.

În cazul celeilalte persoane vătămate, judecătorii au reținut că mecanismul a fost asemănător. Victima a fost convinsă că participă la activitățile unei organizații secrete și că trebuie să suporte diferite cheltuieli pentru a deveni agent sub acoperire, instanța de fond reținând existența a nu mai puțin de 477 de acte materiale de înșelăciune.

În apel, Parchetul a susținut că unul dintre inculpați trebuia condamnat și pentru complicitate la înșelăciune, arătând că punerea la dispoziție a conturilor bancare și implicarea în mecanismul de transfer al banilor au contribuit la săvârșirea faptelor. De cealaltă parte, inculpații au solicitat reducerea pedepselor, invocând lipsa antecedentelor penale și situația lor personală.

În urma analizării apelurilor formulate de inculpați, de Parchet și de părțile civile, Curtea de Apel Oradea a pronunțat hotărârea definitivă în acest dosar. Instanța a stabilit definitiv pedepsele aplicate inculpaților: un an de închisoare cu suspendare pentru una dintre inculpate, trei ani de închisoare cu suspendare pentru cea de-a doua inculpată și doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare pentru inculpat. Totodată, judecătorii au menținut obligația acestora de a achita despăgubiri civile de peste 80.000 de euro către persoanele vătămate, precum și celelalte măsuri dispuse în cauză.

Hotărârea Curții de Apel Oradea numărul 426 din 26.06.2026  poate fi consultată mai jos.