Un fost secretar de stat în două ministere, condamnat de Tribunalul Cluj pentru evaziune fiscală comisă în timpul mandatului

Un om de afaceri din Dej și fost secretar de stat în două ministere ale Guvernului României a fost condamnat de Tribunalul Cluj pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Potrivit hotărârii, schema de fraudare a bugetului de stat a funcționat inclusiv în perioada în care ocupa funcții publice, iar pentru a evita incompatibilitatea dintre calitatea de demnitar și cea de administrator al unei societăți comerciale, acesta a transferat formal firma pe numele fostei soții și al tatălui său.

Instanța a reținut însă că aceste modificări au fost doar formale, fostul secretar de stat continuând să conducă efectiv societatea și să ia toate deciziile importante pe întreaga perioadă analizată.

Cine este fostul secretar de stat condamnat

Fostul secretar de stat condamnat este Vicențiu Știr. Acesta a fost numit secretar de stat în cadrul Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social în luna iunie 2017, funcție pe care a ocupat-o până în octombrie 2017. Ulterior, a fost transferat în aceeași funcție la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, unde a rămas până în ianuarie 2018.

În această perioadă, potrivit instanței, acesta a continuat să controleze în fapt societatea Vicențiu Serv SRL, firmă pe care o înființase în anul 2007 și care desfășura activități de testări și analize tehnice.

Incompatibilitatea dintre funcția publică și administrarea unei societăți comerciale l-a determinat să renunțe oficial la calitatea de administrator și asociat. În locul său, fosta soție a fost numită administrator în acte, iar tatăl său a devenit asociat unic.

Judecătorul a concluzionat însă că cei doi aveau doar un rol formal, administratorul real al societății rămânând Știr Vicențiu, care a continuat să reprezinte firma și să decidă toate operațiunile importante.

Fosta soție a declarat în fața instanței că nu lua nicio decizie din proprie inițiativă și că fostul soț îi spunea ce plăți să efectueze.

Aceasta a mai declarat că a acceptat să figureze administrator doar pentru că fostul soț ocupa funcția de secretar de stat și nu mai putea administra oficial societatea, iar tatăl acestuia fusese trecut asociat unic exclusiv pentru a acoperi incompatibilitatea, fără să desfășoare vreo activitate reală în cadrul firmei.

Tot aceasta a arătat că fostul soț cunoștea toate relațiile comerciale ale societății, îi transmitea ce plăți trebuiau făcute, iar ea executa întocmai dispozițiile primite.

Omul de afaceri nu a acționat singur

Fostul secretar de stat a comis faptele împreună cu un alt inculpat din dosar, Miron Florin, administratorul unei societăți comerciale cu obiect principal de activitate în domeniul construcțiilor.

Potrivit instanței, cei doi au colaborat în perioada martie 2017 – iunie 2018, interval în care Miron a emis în numele societății sale un număr de 162 de facturi fiscale privind pretinse livrări de anvelope și piese de schimb auto către firma lui Știr.

Valoarea totală a acestor facturi s-a ridicat la 975.153,36 lei, la care s-a adăugat TVA în cuantum de 185.279,14 lei.

Facturile au fost înregistrate în contabilitatea societății Vicențiu Serv, generând în mod artificial cheltuieli deductibile și TVA deductibilă.

Pentru a crea aparența unor tranzacții reale, o parte dintre sume erau transferate din conturile firmei lui Știr în contul societății administrate de Miron Florin.

Ulterior, banii erau retrași aproape imediat de la bancomate și restituiți în cea mai mare parte lui Știr, administratorul firmei emitente păstrând un comision pentru serviciile prestate.

Instanța a reținut că aproape toate sumele virate în contul societății emitente a facturilor erau retrase în aceeași zi sau în ziua următoare de la ATM-uri din Dej, fără ca firma respectivă să efectueze plăți către propriii furnizori ori alte cheltuieli care să indice existența unei activități comerciale reale.

Mai mult, judecătorul a reținut că societatea folosită pentru emiterea facturilor fictive avea ca obiect principal de activitate lucrări de construcții, nu avea angajați și niciunul dintre furnizorii declarați nu a confirmat existența unor relații comerciale cu aceasta, aspect incompatibil cu presupusele livrări de aproape un milion de lei în anvelope și piese auto.

Ce a reținut instanța

Potrivit hotărârii Tribunalului Cluj, ancheta penală nu a pornit de la firma lui Știr, ci în urma unui control efectuat de inspectorii antifraudă asupra societății administrate de Miron Florin. În timpul verificărilor, inspectorii au descoperit neconcordanțe majore între achizițiile și livrările declarate de această societate, motiv pentru care au extins verificările și asupra beneficiarilor facturilor fiscale. În urma controlului s-a constatat că firma utilizată în schemă înregistrase operațiuni comerciale fictive de peste 2,2 milioane de lei, iar printre beneficiarii acestor facturi se afla și societatea controlată de fostul secretar de stat.

Instanța a reținut că Știr a continuat să administreze firma ca și cum mandatul guvernamental nu ar fi existat, renunțând formal la funcțiile de administrator și asociat exclusiv pentru a evita incompatibilitatea impusă de funcția publică.

Judecătorul a concluzionat că, în realitate, continuitatea conducerii societății nu a fost întreruptă niciun moment, Știr fiind singura persoană care lua deciziile privind activitatea firmei încă de la înființarea acesteia și până la intrarea în insolvență.

Societatea administrată de Miron Florin nu avea angajați, desfășura oficial activități în domeniul construcțiilor și nu putea justifica livrări de anvelope și piese auto în valoare de aproape un milion de lei.

Mai mult, niciunul dintre furnizorii declarați ai acestei societăți nu a confirmat existența unor relații comerciale, ceea ce a consolidat concluzia anchetatorilor că operațiunile economice erau fictive.

Pentru a demonstra caracterul fictiv al tranzacțiilor, procurorii au verificat inclusiv datele înscrise pe facturile fiscale.

Instanța a constatat că unul dintre numerele de înmatriculare înscrise ca mijloc de transport nu fusese atribuit niciodată vreunui autovehicul înmatriculat în România.

În alte situații, pe facturi figura o autoutilitară Dacia Dokker aparținând firmei lui Știr. Martorii au declarat însă că aceasta era folosită exclusiv pentru activitatea de service și nu avea capacitatea tehnică de a transporta mărfurile înscrise în documente, precum motoare diesel sau zeci de anvelope.

Persoanele ale căror nume apăreau pe facturi în calitate de delegați au declarat în fața anchetatorilor că nu cunosc împrejurările în care datele lor au fost înscrise pe documentele fiscale și că nu au transportat niciodată bunurile respective.

Judecătorul a mai reținut că facturile prezentau numeroase nereguli.

Unele aveau serii care nu respectau ordinea cronologică, altele nu conțineau sediul complet al societății emitente sau contul bancar al acesteia, fiind menționată doar banca la care era deschis contul.

Declarațiile martorilor au confirmat concluziile anchetei.

Mai mulți angajați ai societății Vicențiu Serv au declarat că nu au auzit niciodată de firma care figura drept furnizor și că aprovizionarea cu piese auto se realiza prin alți comercianți.

Un fost gestionar al societății a declarat că firma nu cumpăra niciodată cantități atât de mari de motoare sau piese auto, ci doar produsele strict necesare, iar acestea proveneau de la furnizori consacrați.

Un alt angajat a arătat că piesele auto ajungeau, de regulă, prin firme de curierat și că nu a transportat niciodată marfa menționată în facturile analizate, deși numele său figura ca delegat pe unele dintre acestea.

Fosta soție a lui Știr, administrator în acte al societății, a declarat că nu lua decizii privind activitatea firmei.

Ea a arătat că fostul secretar de stat îi comunica ce plăți trebuiau efectuate și că ea executa întocmai dispozițiile primite, fără să cunoască natura relațiilor comerciale dintre societate și furnizori.

În ceea ce privește circuitul banilor, instanța a reținut că transferurile bancare aveau rolul de a crea aparența unor tranzacții reale.

După virarea banilor în contul firmei emitente a facturilor, sumele erau retrase aproape integral în numerar, de regulă în aceeași zi sau în ziua următoare, de la bancomate din municipiul Dej. Firma care încasa banii nu efectua ulterior plăți către furnizori și nici alte cheltuieli specifice unei activități comerciale reale.

Instanța a mai reținut că Știr a recunoscut în detaliu modul de funcționare al mecanismului.

Acesta a declarat că administratorul firmei emitente îi predase inclusiv cardul bancar al societății, astfel încât sumele transferate puteau fi retrase imediat după efectuarea plăților. Potrivit propriei declarații, administratorul firmei păstra aproximativ 5% din valoarea fiecărei facturi drept comision, restul banilor revenind lui Știr.

Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit la 177.714,04 lei, reprezentând TVA dedusă în mod nelegal.

Valoarea prejudiciului a fost confirmată atât prin raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cursul urmăririi penale, cât și prin expertiza financiar-contabilă judiciară dispusă ulterior de instanță.

Ambii inculpați au ales să fie judecați prin procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, beneficiind astfel de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzută de lege.

Ce a decis instanța

Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Vicențiu Știr la un an și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de trei ani.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere faptul că fostul secretar de stat nu are antecedente penale, a recunoscut integral faptele reținute în sarcina sa și a colaborat cu organele judiciare pe parcursul procesului.

Judecătorul a reținut și faptul că inculpatul a achitat, în cursul judecății, suma de 33.714,04 lei din prejudiciul produs bugetului de stat, aspect apreciat ca o conduită favorabilă la stabilirea pedepsei.

De asemenea, Tribunalul Cluj l-a condamnat și pe Miron Florin la un an și cinci luni de închisoare, tot cu suspendarea executării sub supraveghere pe durata unui termen de trei ani.

Pe durata termenului de supraveghere, ambii inculpați vor trebui să respecte obligațiile impuse de instanță și să presteze câte 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

În plus, instanța le-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi civile și politice pe o perioadă de trei ani, pedeapsă care va începe să curgă după rămânerea definitivă a hotărârii.

Tribunalul a admis și acțiunea civilă formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Astfel, Știr Vicențiu, Miron Florin și societatea Vicențiu Serv SRL, aflată în prezent în procedura falimentului prin lichidator judiciar, au fost obligați în solidar la plata către stat a sumei de aproximativ 144.000 de lei, reprezentând diferența rămasă neachitată din prejudiciul total de 177.714,04 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile fiscale calculate până la achitarea integrală.

Instanța a apreciat că suspendarea executării pedepselor este suficientă pentru atingerea scopului sancțiunii penale, având în vedere lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptelor, atitudinea procesuală sinceră și recuperarea parțială a prejudiciului.

Sentința Tribunalului Cluj nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.