Un pacient din Arad, internat de aproape doi ani la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță din Ștei, județul Bihor, a fost confirmat cu hantavirus, potrivit informațiilor medicale apărute în spațiul public.
Cazul a intrat în atenția autorităților sanitare, care au declanșat o anchetă epidemiologică pentru a stabili cum s-a produs infectarea și dacă există riscuri pentru alte persoane.
Bărbatul se afla internat în unitatea medicală din Ștei încă din luna iulie 2023. Recent, acesta a fost transferat la Arad, după ce a prezentat o stare de sănătate care a impus investigații suplimentare și tratament de specialitate.
Printre simptomele semnalate s-au numărat febra, tusea și problemele digestive, manifestări care i-au determinat pe medici să ia în calcul o infecție cu hantavirus.
Deși informațiile medicale indică faptul că pacientul este confirmat cu hantavirus, Institutul Național de Sănătate Publică a transmis o poziție prudentă, precizând că probele biologice au fost recoltate și trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.
Până la primirea rezultatului final de laborator, cazul este încadrat oficial ca suspiciune de hantaviroză.
Potrivit INSP, pacientul nu are contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Acest detaliu este important, deoarece hantavirusurile întâlnite frecvent în Europa sunt asociate în principal cu rozătoarele și nu se transmit, în mod obișnuit, de la om la om.
Ancheta epidemiologică se desfășoară pe mai multe direcții. Specialiștii verifică traseul pacientului, condițiile din spațiile în care acesta a fost internat, posibila existență a rozătoarelor în zonele frecventate și eventualele surse de contaminare. Una dintre ipotezele analizate este ca infectarea să fi avut loc prin expunere la particule contaminate provenite de la rozătoare infectate.
Hantavirusul poate ajunge la om prin inhalarea prafului contaminat cu urină, salivă sau materii fecale provenite de la rozătoare.
Riscul este mai mare în spații închise, depozite, clădiri vechi, anexe, subsoluri sau alte zone în care igiena și controlul rozătoarelor sunt dificile. Din acest motiv, ancheta va trebui să stabilească dacă pacientul a fost expus unui astfel de mediu în perioada internării sau în timpul transferului medical.
Un alt element urmărit de specialiști este identificarea tulpinii virale. Stabilirea tipului de hantavirus este esențială pentru evaluarea riscului medical și epidemiologic. Surse medicale au indicat că ar putea fi vorba despre o variantă locală, asociată rozătoarelor din regiune, și nu despre o tulpină exotică, legată de călătorii în afara țării.
În acest moment, autoritățile nu au anunțat existența unui focar și nu există indicii publice privind transmiterea bolii către alte persoane. INSP a transmis că riscul pentru populația generală este foarte scăzut. Totuși, cazul rămâne sub supraveghere până la finalizarea analizelor de laborator și a anchetei epidemiologice.
Hantaviroza este o boală rară, dar care poate avea forme severe, mai ales atunci când afectează rinichii sau plămânii. Manifestările pot începe cu simptome nespecifice, precum febră, dureri musculare, stare generală alterată, tuse sau tulburări digestive, ceea ce poate îngreuna diagnosticul în fazele inițiale.
Rezultatele de la Institutul Cantacuzino vor fi decisive pentru confirmarea oficială a diagnosticului, identificarea tulpinii și stabilirea măsurilor suplimentare. Până atunci, cazul pacientului internat la Psihiatrie Ștei rămâne unul de interes pentru autoritățile sanitare, atât prin raritatea infecției, cât și prin necesitatea clarificării sursei de contaminare.
Conform metodologiei INSP, un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator.
În perioada 2023 – 2026, în România s-au înregistrat 15 cazuri ( 4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 și în anul în curs 1 caz până în prezent).
Partajează acest conținut:





