SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Guvernul a adoptat în ședința de joi, 16 aprilie, ordonanța de urgență prin care sunt deblocate concursul național de Titularizare din 2026, ocuparea prin concurs a posturilor de asistent universitar și concursurile de promovare din instituțiile de învățământ superior. Decizia vine după luni de blocaj generate de Legea nr. 141/2025, act normativ care, în iulie 2025, a suspendat ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din sectorul public pe întreg parcursul anului 2026, inclusiv în sistemul de învățământ.
Adoptarea acestei ordonanțe era așteptată cu presiune atât de mediul preuniversitar, cât și de universități, în condițiile în care Ministerul Educației și Cercetării avertizase deja că lipsa unei intervenții legislative rapide ar fi produs efecte grave asupra resursei umane din școli și facultăți.
Ministrul Mihai Dimian anunțase încă de marți, 14 aprilie, că proiectul de OUG, care nu fusese aprobat în ședința de Guvern din săptămâna anterioară, urma să fie adoptat în ședința din 16 aprilie. Prin această intervenție, Executivul modifică exact articolul din Legea nr. 141/2025 care a produs blocajul și introduce o excepție explicită pentru posturile didactice vacante sau temporar vacante din educație.
Excepția care schimbă tot: ce prevede noul text introdus în lege
Miezul ordonanței se regăsește în modificarea articolului XXII din Legea nr. 141/2025. Dacă până acum alineatul (1) instituia interdicția generală privind ocuparea posturilor vacante din sectorul public, noul act normativ introduce după acesta un nou alineat, alin. (11), cu un conținut clar: prevederile restricției nu se mai aplică pentru ocuparea prin concurs a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar de stat, a posturilor de asistent universitar și a promovărilor din instituțiile de învățământ superior.
Această formulare are efect direct asupra celor mai importante mecanisme de recrutare și evoluție profesională din sistemul educațional. Pentru concursul de Titularizare din 2026, consecința este una majoră: candidații care obțin notele necesare vor putea fi angajați pe perioadă nedeterminată, în funcție de rezultatele obținute și de posturile disponibile. În mediul universitar, doctoranzii vor putea ocupa din nou, prin concurs, posturi de asistent universitar, iar cadrele didactice vor avea din nou acces la promovarea în unele posturi, tot prin concurs, după o perioadă în care această posibilitate a fost suspendată.
De ce a intervenit Guvernul: riscul unui început de an școlar și universitar în criză de personal
În nota de fundamentare, Ministerul Educației și Cercetării explică în termeni direcți de ce a considerat necesară adoptarea de urgență a ordonanței. În învățământul preuniversitar, ministerul subliniază că numărul profesorilor și al celorlalte categorii de personal este influențat în mod constant de fluctuația numărului de elevi înscriși și de dinamica numărului de clase și formațiuni de studiu. În acest context, resursa umană nu poate fi gestionată rigid, cu atât mai puțin prin înghețarea concursurilor.
Mai mult, sistemul preuniversitar funcționează prin mai multe tipuri de angajare a personalului didactic de predare: cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului, pe perioadă determinată de cel mult un an școlar sau în regim de plată cu ora. Blocarea concursurilor lovea, așadar, chiar în mecanismele prin care școlile își pot acoperi normele didactice și își pot stabiliza personalul.
Ministerul amintește și că Memorandumul din 13 februarie 2024 a asigurat continuitatea activității școlare pe parcursul anilor școlari 2023–2024 și 2024–2025, iar prevederile Ordonanței de urgență nr. 30/2025, care au permis până la 31 decembrie 2025 ocuparea prin concurs a posturilor didactice de predare din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și din instituțiile de învățământ superior de stat, au făcut posibilă aplicarea metodologiilor-cadru privind mobilitatea personalului didactic.
Este vorba despre metodologia aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 7.495/2024 și, respectiv, prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.695/2025.
Pe acest fundal, Executivul arată că pentru sesiunea 2026 concursul național de ocupare a posturilor didactice din învățământul preuniversitar începe din 5 mai 2026.
Fără o reglementare clară și imediată, anul școlar 2026–2027 ar fi debutat, potrivit ministerului, cu „o lipsă acută de personal”, în principal personal didactic de predare, situație care ar fi afectat în mod direct posibilitatea de a asigura dreptul la educație al elevilor.
Universitățile, între blocaj administrativ și riscul de a nu mai îndeplini standardele de calitate
Dacă pentru preuniversitar argumentul central este lipsa de profesori la clasă, în cazul universităților motivația este legată de supraviețuirea instituțională și de obligațiile de calitate asumate. Ministerul Educației și Cercetării susține că blocarea concursurilor din învățământul universitar are un impact negativ direct asupra funcționării universităților, deoarece organizarea concursurilor este esențială pentru îndeplinirea standardelor referitoare la resursa umană impuse în procesele de evaluare și acreditare.
În nota de fundamentare se arată că respectarea standardelor minimale privind calitatea academică a programelor de studii de licență, masterat, doctorat, învățământ la distanță, învățământ dual și formare psihopedagogică depinde de existența resursei umane necesare pentru un nivel de pregătire adecvat al studenților. Mai departe, ministerul avertizează că instituțiile de învățământ superior trebuie să își îndeplinească misiunea asumată în spațiul european al educației și cercetării și că neocuparea posturilor vacante duce la nerespectarea iminentă a standardelor de calitate și a indicatorilor de acreditare, punând în pericol nu doar dreptul la educație de calitate, ci și capacitatea universităților românești de a-și păstra poziția și legitimitatea academică.
În mod expres, documentul invocă și standardele minimale și indicatorii de calitate privind resursa umană necesară asigurării unui nivel de pregătire adecvat pentru studenți, standarde de care depind inclusiv evaluările ARACIS. În lipsa posturilor de asistent universitar și a posibilității de promovare, universitățile riscau să intre într-o spirală de degradare a resursei umane, într-un moment în care competiția academică europeană se bazează tot mai mult pe capacitatea de recrutare și retenție a tinerilor cercetători și cadre didactice.
O ordonanță justificată prin „situație extraordinară”
Textul ordonanței este construit în logica specifică actelor adoptate în regim de urgență și invocă expres articolul 115 alin. (4) din Constituție, care permite Guvernului să emită ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. În argumentația sa, Executivul susține că blocajul creat de prevederile articolului XXII din Legea nr. 141/2025 nu mai poate fi tratat prin proceduri legislative obișnuite, pentru că efectele sale sunt imediate și afectează capacitatea de funcționare a instituțiilor statului în domenii esențiale.
Formularea din nota de fundamentare este relevantă: lipsa unei intervenții legislative imediate ar duce la degradarea iremediabilă a resursei umane din universități, iar în preuniversitar ar face imposibilă asigurarea dreptului constituțional la învățătură. Educația este descrisă drept prioritate națională, iar actul normativ este prezentat ca un instrument necesar pentru evitarea unor blocaje majore în sistemul național de învățământ și în formarea resurselor umane pentru alte sectoare de importanță strategică.
Nu doar concursurile au fost vizate: ordonanța modifică și alte acte normative din educație
Deși atenția publică s-a concentrat firesc pe deblocarea Titularizării și a concursurilor universitare, ordonanța adoptată de Guvern nu se limitează la aceste măsuri. Actul are un spectru mai larg și modifică atât Legea nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar, cât și Legea învățământului superior nr. 199/2023, introducând o serie de prevederi cu impact asupra organizării sistemului educațional, a finanțării și a formării profesionale.
Una dintre modificările operate la Legea nr. 198/2023 vizează articolul 92 alin. (4), referitor la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv. Noua redactare stabilește că o astfel de clasă este aceea în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puțin trei ore față de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învățământ, ore care se alocă din CDEOȘ.
Totodată, se precizează că disciplinele care se studiază în limba modernă la clasele bilingve vor fi stabilite prin ordin al ministrului educației și cercetării.
Ministerul argumentează necesitatea acestei modificări prin raportare la obligația de a implementa recomandările Consiliului Uniunii Europene și ale Comitetului Miniștrilor privind plurilingvismul, dar și la faptul că proiectarea curriculumului pentru anul școlar următor începe cu mult înainte de debutul acestuia.
În lipsa unei flexibilizări rapide a cadrului legislativ, noile standarde nu ar fi putut fi aplicate la timp, cu efecte asupra parcursului educațional al elevilor și asupra credibilității României în cadrul acordurilor de colaborare bilaterală.
Schimbări și pentru finanțarea unor unități de învățământ particular și confesional
O altă intervenție privește articolul 138 din Legea nr. 198/2023, unde, după alineatul (9), se introduce un nou alineat, alin. (10). Acesta prevede că pentru unitățile de învățământ particular și confesional acreditate, precum și pentru cele autorizate care nu percep taxe de la beneficiarii primari și care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în cursul unui an financiar, statul asigură finanțarea de bază începând cu anul financiar următor.
Justificarea este una strict administrativ-bugetară, dar cu efecte importante în teritoriu. Ministerul invocă neconcordanța dintre anul școlar și anul financiar și susține că reglementarea trebuie adoptată de urgență pentru a permite corelarea fluxurilor financiare prin viitoarea rectificare bugetară, în conformitate cu Legea nr. 69/2010.
Orice întârziere, se arată în document, ar genera un vid de finanțare pentru unitățile acreditate sau autorizate fără taxă, afectând dreptul la educație al antepreșcolarilor și elevilor din aceste structuri.
Reguli noi pentru instructorii din unitățile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne
Ordonanța intervine și asupra articolului 206 din Legea nr. 198/2023, într-o zonă care ține de învățământul preuniversitar al Ministerului Afacerilor Interne. La alineatul (6), litera a), textul este modificat astfel încât pentru funcțiile de instructor prevăzute a fi ocupate de ofițeri sau ofițeri de poliție, candidații trebuie să fie absolvenți cu diplomă de licență sau inginer ai unei instituții de învățământ superior militar ori ai unei instituții civile autorizate sau acreditate, în domeniul corespunzător disciplinei sau ariei curriculare pentru care este prevăzută funcția scoasă la concurs. În plus, aceștia trebuie să fie absolvenți ai programelor de formare psihopedagogică sau ai masterului didactic, să aibă o vechime de cel puțin trei ani ca ofițeri, ofițeri de poliție, subofițeri, maiștri militari sau agenți de poliție și să fi fost evaluați în ultimii trei ani cu cel puțin calificativul „Foarte bun” sau „Foarte bine”.
În același articol, după alineatul (7), se introduce un nou alineat, alin. (7^1), care prevede că funcțiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică și securitate națională din unitățile de învățământ preuniversitar ale MAI se ocupă prin concurs sau examen, după caz, organizat prin aplicarea corespunzătoare a normelor legale specifice ocupării posturilor vacante pentru categoria de personal din care fac parte candidații.
Aici, motivarea guvernului este legată de deficitul de funcții din cadrul corpului instructorilor militari și de poliție, de numărul mare de elevi școlarizați în aceste unități și de frecvența sesiunilor de admitere, toate acestea punând presiune pe capacitatea educațională a instituțiilor. În lipsa unei intervenții rapide, Guvernul avertizează că s-ar produce consecințe negative pentru procesul de școlarizare și pentru formarea inițială a personalului. Pentru Executiv, evitarea unui blocaj educațional la nivelul instituțiilor de învățământ ale MAI este direct legată de asigurarea stabilității privind gradul de ocupare a funcțiilor și, implicit, de eficiența misiunilor din domeniul ordinii și siguranței publice.
Studenții școlarizați în universități civile pentru nevoi de apărare și ordine publică, introduși într-un cadru legal clar
Prin articolul III al ordonanței este modificat și articolul 122 alin. (2) din Legea învățământului superior nr. 199/2023. Noua formulare stabilește că persoana care are statutul prevăzut la alin. (1) și este școlarizată în instituții de învățământ superior civil pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau ale altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale este luată în evidență și într-o instituție de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională sau într-o instituție cu atribuții în aceste domenii, după caz, în vederea îndeplinirii serviciului militar activ și acordării drepturilor aferente, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției.
Guvernul justifică această intervenție prin nevoia imediată de a acoperi deficitul de specialiști în domenii critice, precum securitate cibernetică, IT și inginerie. În lipsa unei norme clare care să permită instituțiilor de apărare să gestioneze evidența și drepturile studenților școlarizați în mediul civil, aceștia ar fi privați de statutul legal și de drepturile aferente serviciului militar activ, afectând direct capacitatea operativă și de recrutare a structurilor de securitate națională.
Apare CRES, noul corp românesc pentru educație în străinătate
Un capitol distinct al ordonanței este dedicat unui mecanism nou: înființarea, în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a Corpului românesc pentru educație în străinătate, denumit CRES. Acesta este definit ca organism consultativ fără personalitate juridică, aflat în subordinea ministerului și constituit din cadre didactice din învățământul preuniversitar, prin care se asigură dreptul la educație în limba română pentru copiii școlarizați în unități de învățământ din alte sisteme educaționale.
Potrivit textului, ministerul, în calitate de autoritate trimițătoare, va desemna prin ordin al ministrului educației și cercetării, dintre specialiștii din învățământul preuniversitar, cadre didactice angajate cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, care au dobândit cel puțin definitivarea în învățământ și îndeplinesc criteriile minimale de selecție pentru a preda în unități de învățământ din alte sisteme educaționale.
Calitatea de membru CRES se dobândește prin promovarea unui concurs organizat de minister și prin înscrierea în Registrul Național al CRES. Procedura și criteriile de selecție urmează să fie stabilite prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului. Registrul Național va fi constituit tot prin ordin de ministru și va fi gestionat de minister, urmând să cuprindă numele și prenumele, specializarea, gradul didactic, unitatea de învățământ unde persoana este titulară, după caz locul de muncă la data înscrierii și datele de contact, cu respectarea regulilor GDPR privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Persoanele selectate vor putea preda în unități de învățământ din alte sisteme educaționale în baza documentelor de cooperare bilaterală sau a unor oferte unilaterale ale Ministerului Educației și Cercetării, cu acordul autorităților competente din țările gazdă. Selectarea acestora se va face dintre membrii înscriși în Registrul Național, cu respectarea condițiilor solicitate de partea primitoare și a celor stabilite de MEC prin metodologia de selecție. Cheltuielile de funcționare ale CRES vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului, iar pe perioada mobilității în străinătate persoanele care predau în unități de învățământ din alte sisteme educaționale vor beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 105/2012 privind detașarea experților naționali la instituțiile și organismele Uniunii Europene.
O miză diplomatică și identitară: profesorii trimiși în străinătate
În motivarea acestei noi structuri, Guvernul arată că România a încheiat sau negociază acorduri guvernamentale și documente de colaborare în domeniul educației care prevăd posibilitatea trimiterii de cadre didactice pentru predarea limbii române sau a unor discipline non-lingvistice în școli în care se predă în limba română sau unde se studiază limba română, pentru copiii aparținând minorității române din alte state, la solicitarea ministerelor educației omoloage.
În același timp, există și solicitări din partea unor țări pentru încheierea unor documente de colaborare în vederea trimiterii de profesori din România care să predea anumite discipline într-o limbă de circulație internațională. Guvernul argumentează că, fără un cadru legal adecvat, România riscă să piardă oportunități strategice de promovare a limbii și culturii române și să încalce principiul reciprocității în relațiile diplomatice educaționale.
Deblocarea concursurilor, un semnal pentru întreg sistemul
Dincolo de dimensiunea juridică a modificărilor, ordonanța adoptată pe 16 aprilie transmite un semnal politic și instituțional important: educația nu poate funcționa sub regimul unei înghețări bugetare și administrative gândite generic pentru întreg sectorul public. Atât școlile, cât și universitățile operează cu logici proprii de recrutare, mobilitate și formare, iar blocarea mecanică a concursurilor riscă să lovească exact în nucleul funcționării sistemului.
În preuniversitar, deblocarea Titularizării 2026 înseamnă mai mult decât reluarea unui concurs anual. Înseamnă posibilitatea de a ocupa legal și stabil posturile didactice necesare înainte de începutul noului an școlar, înseamnă predictibilitate pentru candidați și înseamnă reducerea riscului de a intra în septembrie cu mii de ore neacoperite sau acoperite improvizat. În universități, deblocarea posturilor de asistent universitar și a concursurilor de promovare înseamnă oxigen pentru cariera academică și pentru capacitatea instituțiilor de a respecta criteriile de acreditare și de calitate.
În același timp, faptul că ordonanța aduce și modificări privind clasele bilingve, finanțarea unor unități de învățământ particular și confesional, ocuparea funcțiilor de instructor în structurile MAI, statutul studenților școlarizați pentru nevoi de apărare și crearea CRES arată că Executivul a folosit acest moment pentru a regla mai multe zone sensibile din legislația educației. Toate sunt prezentate în documentul oficial ca intervenții urgente, motivate de riscuri imediate asupra funcționării sistemului, asupra dreptului la educație și asupra obligațiilor pe care România și le asumă în spațiul european al educației și cercetării.
În cele din urmă, cea mai importantă consecință este că, după blocajul produs de Legea nr. 141/2025, sistemul educațional primește din nou instrumentele minime pentru a-și acoperi posturile, a-și organiza concursurile și a-și continua traseele profesionale. Pentru mii de candidați la Titularizare, pentru doctoranzii care vizează un post de asistent universitar, pentru cadrele didactice universitare aflate în așteptarea promovării și pentru instituțiile care trebuie să intre în noul an școlar și universitar cu schemele de personal funcționale, ordonanța adoptată pe 16 aprilie nu este doar o corecție legislativă. Este o măsură de salvare administrativă a unui sistem care, fără această excepție, risca să intre în 2026–2027 cu un deficit de personal, cu standarde de calitate amenințate și cu blocaje greu de reparat.
Partajează acest conținut:
