SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Bihor a dispus, la 6 aprilie 2026, începerea judecății în dosarul în care inculpații Valentin Ciprian George Potre, Gabriel Florin Potre, Ungur Gheorghe Florin, Toma Silviu Marian și Bițiș Gheorghe Mugurel sunt acuzați de o serie de fapte grave, între care trafic de influență, cumpărare de influență, șantaj, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, furt și furt calificat. În aceeași zi, instanța a menținut măsura controlului judiciar față de Valentin Potre și Gabriel Potre, stabilind că restricțiile rămân în vigoare pe durata procesului.
Prin minuta pronunțată în camera preliminară, judecătorul a reținut că „respinge, ca neîntemeiate, cererile formulate şi excepţiile invocate” și „constată competenţa şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 796/P/2023 din data de 01.02.2024 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de către organele de urmărire penală”, dispunând „începerea judecăţii”.
Un dosar construit pe mai multe episoade penale distincte
Din chiar structura acuzațiilor rezultă că ancheta nu privește un singur incident, ci un ansamblu de fapte care, potrivit rechizitoriului, se întind din noiembrie 2022 până în octombrie 2023 și gravitează în jurul aceleiași rețele de relații, presiuni și interese.
Valentin Ciprian George Potre a fost trimis în judecată pentru nouă fapte: trafic de influență, șantaj, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, o a doua faptă de trafic de influență, instigare la trafic de influență, furt, încă două fapte de șantaj și instigare la furt calificat. Gabriel Florin Potre a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, șantaj și furt calificat. Ungur Gheorghe Florin este acuzat de cumpărare de influență și uz de fals. Toma Silviu Marian este judecat pentru cumpărare de influență și șantaj, iar Bițiș Gheorghe Mugurel pentru cumpărare de influență.
În dosar figurează Tirla Roxana Larisa ca parte vătămată, iar Petrică Nicolae Ciprian ca parte civilă.
Din punct de vedere juridic, dosarul are o arhitectură tipică pentru cauzele în care mai multe infracțiuni sunt legate între ele prin aceeași stare de fapt extinsă: influența pretinsă pentru obținerea unor credite, presiuni exercitate asupra persoanelor implicate, folosirea unor înscrisuri necorespunzătoare adevărului și, în final, un episod de furt calificat pe care procurorii îl leagă de tensiunile și interesele deja existente.
Cum descrie rechizitoriul primul palier al cauzei: credite, intervenții și bani pretinși pentru „rezolvarea” aprobărilor
Prima zonă a acuzațiilor privește fapte de trafic de influență și cumpărare de influență. Potrivit minutei, pentru Valentin Potre sunt reținute două infracțiuni de trafic de influență, una „comisă în noiembrie 2022” și cealaltă „comisă în primăvara anului 2023”. În oglindă, pentru Ungur Gheorghe Florin și pentru Toma Silviu Marian, iar separat pentru Bițiș Gheorghe Mugurel, rechizitoriul reține fapte de cumpărare de influență.
Această construcție juridică indică, în mod limpede, teza acuzării: în două momente distincte, s-ar fi pretins sau remis bani pentru intervenții privind accesarea unor credite. Formula juridică nu este întâmplătoare. Atunci când acuzarea reține trafic de influență de o parte și cumpărare de influență de cealaltă, înseamnă că procurorii susțin existența unui raport între persoana despre care se afirmă că a pretins sau a lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari și persoana care ar fi oferit bani pentru valorificarea acelei influențe.
În starea de fapt a dosarului, nucleul acestei acuzații este legat de obținerea unor credite bancare și de promisiunea că aprobarea lor ar putea fi facilitată în schimbul unor sume de bani. Unul dintre episoadele descrise în dosar privește solicitarea unei sume de 10.000 de lei, prezentată ca „dreptul la bancă”, adică bani care urmau să fie remiși, potrivit acuzației, sub aparența că ar ajunge la persoane care influențează aprobarea împrumutului. Un alt episod vizează o pretenție de 20% din valoarea creditului, tot în legătură cu obținerea finanțării.
Din punct de vedere penal, acesta este miezul acuzației de trafic de influență: nu contează numai existența unei influențe reale, ci și pretinderea ori acceptarea de bani sub promisiunea că influența ar putea fi folosită asupra unui funcționar. Asta explică de ce, în dosar, faptele de trafic și cumpărare de influență apar corelate.
Adeverința falsă și rolurile atribuite fiecărui inculpat
Un al doilea palier al cauzei privește înscrisul pe care rechizitoriul îl califică drept fals în înscrisuri sub semnătură privată. În minuta Tribunalului Bihor, pentru Valentin Potre este reținută „instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată”, comisă la 7 decembrie 2022, iar pentru Gabriel Potre este reținută chiar infracțiunea de „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, cu aplicarea dispozițiilor privind participația improprie. Pentru Ungur Gheorghe Florin apare, în legătură cu același episod, acuzația de „uz de fals”, tot la data de 7 decembrie 2022.
Lectura coroborată a acestor încadrări arată cum vede acuzarea mecanismul faptei. Procurorii susțin că pentru susținerea unui dosar de credit a fost întocmită o adeverință care atesta în mod nereal raporturi de muncă și venituri. În concret, înscrisul ar fi fost completat cu datele unei firme, iar documentul ar fi fost folosit pentru a crea aparența că solicitantul creditului este angajat și îndeplinește condițiile de eligibilitate financiară. Din distribuția acuzațiilor rezultă că Valentin Potre este indicat drept persoana care ar fi determinat comiterea faptei, Gabriel Potre ca participant la realizarea înscrisului, iar Ungur Gheorghe Florin ca persoană care ar fi folosit documentul.
Această delimitare este importantă. În cauzele de acest tip, falsul nu este privit izolat, ci ca instrument pentru realizarea scopului principal: obținerea creditului în condiții în care documentele prezentate nu corespund realității. De aceea, falsul apare în dosar împreună cu traficul de influență, iar nu separat, ca episod fără legătură.
Șantajul, în forma descrisă de rechizitoriu: presiuni repetate și constrângeri în legătură cu banii și bunurile
Valentin Potre a fost trimis în judecată pentru trei asemenea fapte: una comisă „în perioada 11.2022-12.2022”, alta la 9 august 2023 și o a treia la 5 septembrie 2023. Gabriel Potre este acuzat de o faptă de șantaj comisă la 6 septembrie 2023, iar Toma Silviu Marian este trimis în judecată pentru șantaj în formă continuată, prin două acte materiale comise la 5 și 6 septembrie 2023.
Din această succesiune rezultă că acuzarea nu vorbește despre un incident singular, ci despre o serie de acte de constrângere desfășurate pe o perioadă lungă, cu momente distincte și cu participarea mai multor persoane. Starea de fapt reținută în dosar leagă aceste presiuni de relația dintre inculpați și persoana vătămată, respectiv de sume de bani, de rate bancare și de recuperarea ori păstrarea unor bunuri.
Potrivit acuzației, funcționara bancară ar fi fost amenințată și constrânsă să participe la demersuri privind acordarea unor credite, iar ulterior presiunea s-ar fi mutat asupra unor obligații de plată. În acest context apare episodul în care autoturismul femeii ar fi fost luat și păstrat drept garanție pentru plata unor sume, precum și cererile ulterioare privind achitarea ratelor sau remiterea unor bani pentru recuperarea mașinii.
În logica rechizitoriului, șantajul nu este un episod marginal, ci mijlocul prin care ar fi fost asigurat controlul asupra persoanei vătămate, atât în faza obținerii avantajelor urmărite, cât și ulterior, când situația s-ar fi deteriorat și ar fi apărut cereri de plată, amenințări și constrângeri repetate.
Episodul din iulie 2023: acuzația de furt privind autoturismul
La această succesiune de acte se adaugă, în sarcina lui Valentin Potre, o faptă de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, „comisă în jurul datei de 28.07.2023”. În starea de fapt a dosarului, acest episod privește luarea cheilor și a autoturismului persoanei vătămate, mașina fiind păstrată, potrivit acuzației, ca formă de garanție pentru plata unor datorii sau rate bancare.
Încadrarea ca furt arată că procurorii au apreciat că luarea bunului mobil din posesia altuia s-a făcut fără consimțământul persoanei îndreptățite și în scopul însușirii sau folosirii nelegitime. Din punct de vedere juridic, este relevant că același episod este conectat factual cu acuzațiile de șantaj: pe de o parte, bunul ar fi fost luat; pe de altă parte, restituirea lui ar fi fost condiționată de remiterea unor sume ori de executarea unor obligații.
Procurorii nu descriu fapte izolate, ci o succesiune în care influența, falsul, constrângerea și însușirea unor bunuri se susțin reciproc și construiesc aceeași relație infracțională.
Furtul calificat din 24 octombrie 2023 și flagrantul care a dus la dosar
Punctul culminant al cauzei este episodul din 24 octombrie 2023, care apare expres în minută. Pentru Gabriel Potre, rechizitoriul reține „furt calificat”, iar pentru Valentin Potre „instigare la infracţiunea de furt calificat”, faptă încadrată prin raportare la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 1 lit. b, c, d și alin. 2 lit. b Cod penal.
Încadrarea legală spune foarte mult despre modul în care procurorii au descris pătrunderea și sustragerea. Este vorba despre o formă agravată a furtului, ceea ce înseamnă că acuzarea susține existența unor împrejurări precum săvârșirea faptei în anumite condiții de timp, loc, modalitate de pătrundere ori prin folosirea unor mijloace specifice. În starea de fapt a dosarului, episodul este prezentat ca o pătrundere într-o locuință prin garaj, pe timpul nopții, cu folosirea unor obiecte apte să forțeze accesul și cu luarea unor sume de bani și bunuri.
Teza acuzării este că Gabriel Potre ar fi pătruns efectiv în imobil, în timp ce Valentin Potre ar fi avut rolul de a-l determina și de a-l sprijini, inclusiv prin punerea la dispoziție a informațiilor și prin prezența în zonă. Procurorii susțin că accesul la garaj ar fi fost pregătit în prealabil, în contextul în care fuseseră cerute cheile de la garajul locuinței unde stătea un apropiat al persoanei vătămate, iar scopul era acela de a intra și de a sustrage bani din seif.
Ancheta a atins punctul decisiv în momentul flagrantului. Potrivit stării de fapt a cauzei, după sustragerea banilor și a bijuteriilor, inculpatul care ieșea din locuință a fost prins în momentul în care se îndrepta spre mașina în care îl aștepta celălalt frate. Din acel moment, dosarul a căpătat consistență probatorie imediată, iar ulterior întreaga succesiune de episoade anterioare a fost reunificată de procurori într-o singură construcție penală.
De ce a decis Tribunalul Bihor că procesul poate începe
În camera preliminară, rolul judecătorului nu este să spună dacă inculpații sunt vinovați, ci să verifice dacă dosarul a fost trimis legal în judecată și dacă actele de urmărire penală respectă exigențele Codului de procedură penală. În această etapă, inculpații pot ridica excepții privind competența, legalitatea rechizitoriului, modul de administrare a probelor sau validitatea unor acte de urmărire.
Tribunalul Bihor a respins excepțiile formulate de doi dintre inculpați și a conchis că sesizarea instanței este legală. Formularea din minută este fără echivoc: instanța „constată competenţa şi legalitatea sesizării instanţei”, precum și „legalitatea administrării probelor şi efectuării actelor de către organele de urmărire penală”.
Asta înseamnă că, la acest moment, tribunalul a apreciat că nu există neregularități procedurale de natură să blocheze judecata. Cu alte cuvinte, dosarul merge mai departe nu pentru că acuzațiile ar fi fost deja dovedite, ci pentru că actul de trimitere în judecată și materialul probator au trecut controlul de legalitate.
Controlul judiciar a rămas în vigoare pentru Valentin și Gabriel Potre
Tot la 6 aprilie 2026, Tribunalul Bihor a soluționat și verificarea măsurilor preventive, în dosarele asociate fazei de fond. Printr-o încheiere distinctă, instanța a decis, în baza art. 207 alin. 4 și 7 raportat la art. 348 Cod procedură penală, să mențină controlul judiciar pentru Valentin Potre și Gabriel Potre, constatând „legalitatea şi temeinicia” măsurii.
În privința lui Valentin Potre, instanța a stabilit că acesta trebuie să se prezinte în fața instanței ori de câte ori este chemat, să anunțe de îndată schimbarea locuinței, să se prezinte la Poliția Municipiului Oradea, Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere, să nu părăsească teritoriul țării fără încuviințare și să nu comunice direct sau indirect cu coinculpatul Gabriel Potre, cu persoana vătămată și cu martorii din dosar.
Pentru Gabriel Potre, obligațiile sunt practic identice, cu diferența că supravegherea se face prin Poliția Municipiului Beiuș, Biroul Supravegheri Judiciare. Și în cazul lui operează interdicția de a comunica cu coinculpatul Valentin Potre, cu persoana vătămată și cu martorii indicați de instanță.
Tribunalul a atras atenția că, „în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor ce le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”. Instanța a mai arătat că următoarea verificare a legalității și temeiniciei măsurii preventive „nu poate avea loc mai târziu de 04.06.2026”.
Ce urmează de acum înainte
Cauza intră acum în etapa esențială: judecata pe fond. Acolo vor fi discutate probele, vor fi audiate părțile și martorii, vor fi confruntate teza acuzării și apărările inculpaților, iar instanța va decide dacă faptele reținute prin rechizitoriu se confirmă sau nu, și în ce măsură.
https://portal.just.ro/111/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11100000000163768&id_inst=111
https://portal.just.ro/111/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=11100000000165971&id_inst=111
Partajează acest conținut:
