Declarațiile procuroarei Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidata propusă pentru funcția de Procuror General al României, au readus în prim-plan tema sensibilă a colaborării dintre parchete și serviciile de informații, după ce aceasta a susținut implicarea acestor structuri în investigarea infracțiunilor comise de magistrați.
Afirmațiile au fost făcute în cadrul interviului susținut marți, 7 aprilie 2026, la Ministerul Justiției, etapă reluată după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra candidaturii sale.
Discuția a fost deschisă de procurorul Ionuț Botnaru, care a solicitat clarificări privind măsurile manageriale concrete pentru creșterea numărului de sesizări în cauzele ce vizează magistrați, precum și viziunea candidatei asupra colaborării cu alte instituții, inclusiv cu serviciile de informații.
„În concret, care vor fi măsurile manageriale pe care le veți avea în vedere pentru creșterea numărului de sesizări relevante (…) și dacă puteți să ne spuneți care ar fi concepția dvs referitoare la o colaborare (…) cu alte structuri non-judiciare cum ar fi serviciile de informații, cum ar fi ANI?”, a întrebat procurorul.
În răspunsul său, Cristina Chiriac a susținut că o astfel de colaborare este necesară pentru eficientizarea activității de investigare: „Este evident că pentru a crește numărul și calitatea sesizărilor (…) trebuie să existe o colaborare instituțională cu mai multe instituții (…) consider că este esențială o colaborare cu serviciile de informații (…) pentru a aduna informații cu privire la infracțiunile săvârșite de această categorie profesională.”
Procuroarea a invocat și Strategia Națională de Apărare, arătând că aceasta include combaterea corupției ca obiectiv, cu implicarea mai multor instituții, inclusiv a serviciilor de informații.
Declarația readuce în atenție perioada controversată a colaborării dintre DNA și SRI, când peste 3.000 de magistrați au fost monitorizați, iar unii dintre aceștia au fost vizați de dosare penale, într-un context care a generat dezbateri ample privind limitele implicării serviciilor în actul de justiție.
Poziția exprimată de Cristina Chiriac intervine într-un moment delicat pentru candidatura sa, după ce CSM a respins propunerea de numire, în ciuda unui parcurs profesional considerat solid. Consiliul a arătat însă că nu a fost convins de consistența viziunii manageriale prezentate, invocând lipsa unor măsuri concrete și a unei fundamentări clare a proiectului propus pentru conducerea Ministerului Public.
Procedura de numire a Procurorului General continuă, urmând ca decizia finală să fie luată potrivit cadrului legal.
Declarația integrală poate fi urmărită în materialul video.




