În localitatea Palota, județul Bihor, funcționează încă din anul 1991 o societate agricolă înființată de foști membri ai C.A.P. Societatea Agricolă Frimont Palota a fost constituită de 245 de proprietari de terenuri din sat, care au decis să își exploateze terenurile în comun.
Unul dintre moștenitorii fondatorilor decedați, Maria Fernbach, stabilită în Statele Unite încă din 1980, a început să se intereseze la finele anilor 2000 de situația terenurilor rămase de la părinți în folosința societății agricole. Descoperirea pe care a făcut-o avea să ducă la mai multe plângeri penale și la un dosar care astăzi se află pe rolul Judecătoriei Oradea.
O societate agricolă condusă de peste 30 de ani de aceeași persoană
Societatea Agricolă Frimont Palota este condusă încă din 1996 de Dorner Peter, care ocupă funcția de președinte și controlează Consiliul de Administrație, membrii acestuia fiind obedienți președintelui și cei mai mulți total ignoranți.
Deși inițial societatea avea sute de membri, astăzi mai sunt în viață poate mai puțin de 50 dintre fondatori. Moștenitorii celor decedați nu au primit calitatea de membri ai societății, iar valoarea părților sociale nu a fost niciodată stabilită oficial, în ciuda obligației legale. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, societatea a continuat să exploateze terenurile moștenite, plătind moștenitorilor sume ce pot fi descrise ca foarte mici în raport cu veniturile reale obținute din agricultură. Mulți dintre aceștia nici măcar nu știu că nu sunt asociați.
Dacă societatea va rămâne cu cel mult 10 membri în viață, va fi dizolvată de drept, patrimoniul acesteia urmând să se împartă între asociații existenți la momentul lichidării.
Diferențe uriașe între veniturile președintelui și cele plătite asociaților
Maria Fernbach spune că suspiciunile ei au început în momentul în care a comparat sumele primite de proprietarii de terenuri cu veniturile declarate de președintele societății pe vremea când era consilier local la Sântandrei.
De exemplu, în anul 2010, pentru exploatarea unei suprafețe de cca 1,25 hectare, aceasta a primit aproximativ 200 de lei, adică circa 160 lei pe hectar. În același an însă, din declarația de avere depusă de Dorner Peter în 2011, rezulta că acesta a obținut venituri din agricultură de 612.952 lei pentru aproximativ 116 de hectare de teren. Adică de 26 de ori mai mult decât un proprietar „de rând”, deși erau aceleași culturi, realizate cu aceleași mijloace de producție aparținând societății agricole. După cum se va afla ulterior, în același an Dorner Peter a achitat suma de 36.798 lei pentru cultivarea propriilor terenuri agricole către Frimont Palota, având astfel un beneficiu net de 576.154 lei.
Această diferență majoră a ridicat semne de întrebare privind modul în care era gestionată producția agricolă și distribuirea profitului. Deși a solicitat explicații, s-a lovit de un refuz constant.
Prima plângere penală: suspiciuni privind gestionarea producției
În anul 2017, sătulă să mai ceară fără rezultat justificări privind calculul drepturilor cuvenite și explicații privind diferența uriașă de venituri realizată de președinte, Maria Fernbach a depus o plângere penală solicitând verificarea modului în care erau administrate bunurile și producția societății agricole. Dosarul a fost însă clasat după ce anchetatorii au acceptat doar explicațiile și documentele depuse de conducerea societății, fără o minimă altă verificare. Ulterior închiderii dosarului, au apărut însă noi documente care au ridicat suspiciuni suplimentare privind tranzacțiile societății și au determinat o nouă sesizare penală.
Producția vândută aproape exclusiv către firma fiului președintelui
În urma verificărilor ulterioare în cadrul noului dosar s-a constatat că, începând din 2014, cea mai mare parte a producției societății agricole nu mai era vândută direct pe piața liberă. În schimb, circa 90% din producție ajungea la Mark Agroprest SRL, firmă ce aparține lui DORNER MARK, chiar fiul președintelui.
Potrivit datelor din dosar:
- valoarea producției societății agricole era de aproximativ 2 milioane de lei anual
- plățile pentru aceste tranzacții erau uneori făcute de MARK AGROPREST cu întârzieri de ani de zile.
- Mai mult, cercetările au indicat că președintele societății agricole și-a prelucrat propriile terenuri prin intermediul societății agricole fără să plătească contravaloarea serviciilor (cca 190.000 lei) vreme de aproape 5 ani.
Suspiciuni de achiziții fictive de cereale și creditare gratuită pe perioade de ani de zile a firmei „căpușă”
Ancheta a mai scos la iveală și existența unor facturi pentru achiziții de cereale de la firma fiului președintelui, deși, conform legii și statutului societatea agricolă este producătoare, nu cumpărătoare de cereale.
Potrivit documentelor:
- societatea plătea sume importante în avans pentru achiziții de cereale de la MARK AGROPREST, care nu erau de fapt livrate niciodată.
- după luni sau chiar ani, facturile erau stornate iar banii achitați în avans erau apoi restituiți
- În tot acest timp, societatea agricolă era nevoită să contracteze credite cu dobânzi pentru a-și susține activitatea curentă.
Deși avea sume neîncasate de la MARK AGROPREST pentru producția livrată acesteia, societatea agricolă o mai și credita gratuit prin plățile în avans cu justificarea falsă a unor viitoare achiziții de cereale, lipsind societatea agricolă de lichidități bănești. Asociații sau Consiliul de Administrație nu aveau habar de aceste acțiuni, fiind nevoiți să aprobe luarea de credite bancare costisitoare pentru derularea activității curente.
Consecința? MARK AGROPREST avea bani gratuiți la dispoziție și a crescut ca „Făt-Frumos”, iar Societatea Agricolă Frimont Palota se luptă pentru supraviețuire.
Documentele esențiale din dosar au fost distruse
Un element central al anchetei îl reprezentau avizele de însoțire a mărfii, documente obligatorii conform legii (al căror termen minim de păstrare este de 10 ani), acte care ar fi trebuit să permită verificarea trasabilității producției, a cantităților recoltate și transportate, mai ales că societatea agricolă ducea recolta din câmp direct în depozitul MARK AGROPREST S.R.L.
Conform parchetului, începând cu ianuarie 2021, poliția a dispus în mod repetat societății agricole predarea acestor documente considerate de anchetatori mijloace de probă într-o procedură judiciară penală. În loc să fie predate integral de președinte, acesta a tot amânat aducerea iar după un an a prezentat un document oficial de la Arhivele Naționale care aproba scoaterea din arhiva societății agricole a avizelor de însoțire mai vechi de 2 ani și distrugerea lor.
S-a constatat ulterior că președintele Dorner Peter, imediat după ce organele de anchetă au dispus predarea înscrisurilor, a pus în mișcare un întreg mecanism infracțional menit să îi permită distrugerea probelor cu o acoperire aparent legală, angrenând funcționari din cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale.
În acest scop a numit o comisie în cadrul societății agricole care a întocmit o lucrare de selecționare și scoatere din arhivă a documentelor cu termen legal de păstrare expirat. A menționat în lucrare un termen incorect de păstrare a avizelor de 2 ani în loc de 10 ani (deși cunoștea că nu este de 2 ani), a inserat avizele la capitolul „documente tehnice” în loc de „documente contabile” (deși sunt documente contabile) și a înaintat lucrarea spre aprobare la Arhivele Naționale.
Funcționarii Arhivelor Naționale nu au mai verificat respectarea termenelor legale de păstrare a avizelor de însoțire, deși aveau această obligație, și au aprobat înlăturarea lor din arhiva societății, acestea fiind distruse ulterior printr-o societate de reciclare.
Dosarul penal a ajuns în instanță abia în 2026
Astfel a fost demarată o nouă cercetare penală cu privire la comiterea infracțiunii de distrugere de probe sau înscrisuri.
După mai multe insistențe pentru efectuarea anchetei și schimbări de procurori, abia la finele lui 2024 un procuror a reluat activ cercetarea și a dispus trimiterea în judecată a lui Dorner Peter pentru distrugerea de înscrisuri.
În concret, după constatarea distrugerii probelor și demararea anchetei pentru această faptă, Maria Fernbach susține că dosarul a stat „la sertar” din octombrie 2023 până în septembrie 2024, fără ca cei doi procurori desemnați în această perioadă pentru anchetă, Diana Cuciula și Ionela Galchiș, să se atingă de el, în ciuda faptului că au fost trimise cereri de realizare a unei anchete efective.
Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Oradea în anul 2026, unde se află în prezent în faza de cameră preliminară.
Prescripția răspunderii penale se va împlini însă în septembrie acest an, fiind previzibilă o nouă „reușită răsunătoare” a activității unora dintre cei chemați să aplice legea. Doar un efort extraordinar ar permite soluționarea cauzei de către judecători înainte de prescripție.
De fapt, altele dintre faptele investigate inițial s-au și prescris deja pe parcursul anchetei, așa cum rezultă din actele emise de parchet.
Lipsa de reacție a autorităților a permis dispariția probelor
Avocații Mariei Fernbach susțin că, deși au solicitat în repetate rânduri efectuarea unor percheziții atunci când au constatat că se tergiversează predarea documentelor, organele de urmărire penală nu au dat curs acestor cereri. Conform legii, când o persoană refuză predarea unor probe în cadrul unei anchete se impune percheziția, dacă sunt date că le deține. Această lipsă de reacție a condus, în cele din urmă, la distrugerea documentelor care ar fi putut clarifica relațiile comerciale dintre societate și firma fiului președintelui.
BihorJust l-a contactat pe Dorner Peter pentru a-i solicita un punct de vedere cu privire la informațiile și acuzațiile prezentate în acest articol, însă acesta nu a răspuns solicitării până la momentul publicării materialului.
Partajează acest conținut:





