Cât de încet se mișcă, de fapt, justiția română? Datele din 2025 arată o altă realitate

În dezbaterea publică apare frecvent afirmația că justiția română se mișcă lent. Dincolo de percepții și de exemplele individuale intens mediatizate, discuția poate fi analizată și prin raportare la datele statistice privind activitatea instanțelor.

Potrivit datelor prezentate public de Alin Ene, judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, într-o postare în care a indicat că informațiile provin din programul informatic STATIS, durata medie de soluționare a dosarelor în anul 2025 a fost de 3,6 luni în materie penală și de 5,5 luni în materii non-penale.

În același interval, la nivelul instanțelor din România au fost soluționate 2.372.233 de dosare, iar 88,2% dintre acestea au fost finalizate în mai puțin de un an de la înregistrare, conform datelor citate în aceeași sursă.

Ce arată datele despre durata medie a dosarelor

Statisticile invocate pentru anul 2025 indică faptul că, per ansamblu, durata medie de soluționare a cauzelor a fost de câteva luni, cu diferențe între materiile penale și cele non-penale.

Concret:

• 3,6 luni în materie penală;
• 5,5 luni în materii non-penale.

Aceste cifre se referă la media generală rezultată din volumul total de activitate al instanțelor.

Situația de la nivelul judecătoriilor

Datele prezentate fac referire și la activitatea judecătoriilor, care gestionează cea mai mare parte a cauzelor aflate pe rolul instanțelor.

La acest nivel, în 2025 au fost soluționate 1.840.159 de dosare, iar termenul mediu de soluționare a fost:

• 4,2 luni în materie penală;
• 4,6 luni în materii non-penale.

Potrivit explicației incluse în textul sursă, durata mai mare de soluționare la nivelul judecătoriilor este pusă în legătură cu faptul că acestea înregistrează peste 77% din volumul total de activitate al instanțelor și soluționează cauzele în primă instanță, ceea ce presupune administrarea întregului probatoriu.

Cum influențează executările silite media generală

Un punct discutat frecvent atunci când sunt analizate statisticile privind durata proceselor este reprezentat de dosarele de încuviințare a executării silite.

În textul publicat se arată că aceste dosare, considerate simple și urgente, au o pondere importantă în activitatea judecătoriilor și contribuie la scăderea mediei generale de soluționare.

Tot potrivit aceleiași surse, dacă aceste cauze sunt eliminate din calcul, durata medie de soluționare în 2025 ar fi fost de aproximativ 8 luni.

Această precizare este relevantă deoarece oferă un context suplimentar pentru interpretarea statisticilor și pentru înțelegerea modului în care anumite categorii de dosare pot influența media totală.

Cum se calculează durata de soluționare

Într-o completare ulterioară a postării, autorul a precizat că durata de soluționare se calculează de la data înregistrării dosarului până la data motivării hotărârii.

Această mențiune este importantă pentru că explică exact ce interval este avut în vedere în statisticile invocate și oferă un reper clar pentru interpretarea datelor.

Raportarea la contextul european

În textul sursă se menționează și că, potrivit măsurătorilor realizate de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției, durata medie de soluționare a cauzelor din România s-ar situa, în mod constant, sub media europeană.

De asemenea, este invocată ideea că acest rezultat trebuie analizat în contextul unui volum de activitate considerabil, descris ca fiind de cel puțin trei ori mai mare decât media europeană.