Guvernul României a adoptat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, prin care propune instituirea unei noi forme de sprijin financiar destinată tinerilor NEET. Potrivit actului normativ, tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu sunt angajați, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare profesională ar putea beneficia de o primă lunară acordată de stat, în scopul facilitării integrării lor pe piața muncii și al menținerii unui loc de muncă pe termen lung. Măsura, adoptată de Guvern sub forma unei ordonanțe de urgență, urmează să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Contextul legislativ și justificarea măsurii

Inițiativa legislativă se înscrie în cadrul politicilor publice menite să reducă rata tinerilor care se află în afara pieței muncii și a sistemului educațional. În legislația românească, noțiunea de „tânăr NEET” este deja consacrată de Legea nr. 76/2002, care prevede în mod expres că sunt considerate astfel „persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională”.

În ultimii ani, această categorie socială a devenit una dintre principalele preocupări ale autorităților publice, având în vedere dificultățile reale de integrare pe piața muncii și riscul crescut de excluziune socială. Prin urmare, noua măsură urmărește să creeze un stimulent financiar direct pentru tinerii aflați în această situație, încurajând nu doar angajarea inițială, ci și menținerea unui raport de muncă stabil pe o perioadă de minimum doi ani.

Regimul juridic al primei de stabilitate

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență adoptat de Guvern, tinerii NEET care se angajează pentru prima dată cu normă întreagă și cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată pot beneficia de o primă de stabilitate acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Această primă are caracter neimpozabil și nu este supusă contribuțiilor sociale obligatorii.

Actul normativ stabilește explicit cuantumul și durata acordării acestei prime. Astfel, proiectul prevede că beneficiarii pot primi „o sumă lunară neimpozabilă, pentru care nu se datorează contribuții sociale obligatorii, pe o perioadă de 24 de luni”, după următorul mecanism:

• 1.000 de lei pe lună în primele 12 luni de la data încadrării în muncă;
• 1.250 de lei pe lună în următoarele 12 luni consecutive.

Din punct de vedere juridic, această primă reprezintă un instrument de politică activă a pieței muncii, finanțat din bugetul asigurărilor pentru șomaj și gestionat prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. Acordarea ei este condiționată de înregistrarea persoanei ca tânăr NEET în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.

De asemenea, proiectul stabilește că plata se va realiza proporțional cu timpul efectiv lucrat, însă beneficiarii pot primi prima și pentru perioadele în care se află în concediu de odihnă, ceea ce confirmă caracterul său de stimulent pentru stabilitate profesională, nu de remunerație pentru activitatea prestată.

Continuitatea acordării primei în cazul schimbării locului de muncă

Un element important al reglementării îl reprezintă posibilitatea menținerii dreptului la primă chiar și în situația în care contractul de muncă încetează. Legiuitorul a prevăzut o soluție flexibilă, menită să evite pierderea stimulentului financiar în cazul unei mobilități profesionale normale.

Astfel, proiectul de act normativ stabilește că beneficiarii pot continua să primească prima dacă, în perioada de 24 de luni de la prima angajare, contractul individual de muncă încetează, iar persoana se reangajează la un alt angajator eligibil în termen de maximum 60 de zile. Condiția esențială este ca noul contract să fie încheiat tot cu normă întreagă și pe durată nedeterminată.

În mod expres, textul precizează că perioada de maximum 60 de zile în care persoana nu are statut de salariat nu se include în perioada de acordare a primei, ceea ce înseamnă că durata totală de 24 de luni este suspendată pe parcursul intervalului în care beneficiarul nu este angajat.

Excluderi de la acordarea primei

Deși măsura are caracter general pentru tinerii NEET care se angajează pentru prima dată, proiectul introduce o serie de limitări importante privind tipul angajatorilor eligibili.

Astfel, prima de stabilitate nu se acordă în cazul în care tinerii sunt angajați în cadrul instituțiilor publice sau al entităților controlate majoritar de stat. Textul proiectului enumeră explicit categoriile de entități excluse, printre care:

• instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare;
• regii autonome înființate de stat sau de unități administrativ-teritoriale;
• societăți și companii naționale;
• societăți comerciale în care statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin participația majoritară;
• institute naționale de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea autorităților publice.

Prin această limitare, legiuitorul urmărește să direcționeze stimulentul către sectorul privat, unde dificultățile de integrare profesională sunt mai pronunțate, iar mecanismele de susținere financiară sunt mai reduse.

Obligația de restituire a sumelor primite

Un aspect juridic deosebit de important al proiectului îl reprezintă instituirea unei obligații de restituire integrală a sumelor primite în anumite situații de încetare a raporturilor de muncă înainte de expirarea perioadei de 24 de luni.

Proiectul prevede în mod expres că beneficiarii vor fi obligați să restituie integral prima de stabilitate dacă raporturile de muncă încetează într-un interval mai mic de 24 de luni de la data angajării în următoarele situații:

„ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;
în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară;
în cazul demisiei.”

Recuperarea sumelor se va realiza pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care vor avea competența de a constata obligația de restituire și de a iniția procedurile administrative corespunzătoare.

Din punct de vedere juridic, această prevedere reflectă caracterul condiționat al primei de stabilitate: sprijinul financiar este acordat tocmai pentru menținerea raportului de muncă pe o perioadă de doi ani, iar încetarea voluntară sau culpabilă a acestuia atrage obligația de restituire.

Alte modificări legislative conexe

Pe lângă instituirea primei de stabilitate, proiectul de ordonanță de urgență introduce și o serie de modificări procedurale în materia recuperării sumelor acordate necuvenit cu titlu de indemnizație de șomaj.

Astfel, inițiativa legislativă prevede că sumele constatate ca prejudicii de organele de control competente pot fi restituite fără perceperea de obligații fiscale accesorii dacă beneficiarii le achită în termen de maximum 180 de zile de la comunicarea deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

În cazul în care acest termen este depășit, recuperarea se va face în condițiile prevăzute de art. 731 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, ceea ce implică aplicarea dobânzilor și penalităților de întârziere aferente creanțelor bugetare.

Perspective și pașii următori

Pentru a produce efecte juridice, ordonanța de urgență adoptată de Guvern trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial al României. Ulterior, în termen de 30 de zile de la publicare, Ministerul Muncii, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, va trebui să modifice actele normative subsecvente necesare pentru aplicarea efectivă a noilor prevederi.

Dacă va intra în vigoare în forma actuală, prima de stabilitate ar putea deveni unul dintre cele mai consistente instrumente de stimulare a ocupării tinerilor introduse în legislația românească în ultimii ani, oferind un sprijin financiar total de până la 27.000 de lei pe parcursul a doi ani pentru tinerii care reușesc să își mențină primul loc de muncă.

În același timp, caracterul condiționat al acestui beneficiu evidențiază intenția legiuitorului de a transforma măsura într-un instrument real de stabilizare pe piața muncii, și nu doar într-un ajutor financiar temporar.