Judecătorul Alin Ene, membru CSM: Justiția din România se face între milioane de dosare și arhive pline de praf

Realitatea din instanțele românești este adesea discutată prin statistici și rapoarte, însă rareori este văzută așa cum arată în fiecare zi pentru cei care lucrează în sistem. Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a descris într-o postare publică situația dintr-o instanță reședință de județ, pornind de la bilanțul pe anul 2025 al Judecătoriei Bacău.

Potrivit datelor prezentate, instanța a avut de soluționat 35.966 de dosare, în condițiile în care activitatea a fost asigurată de 18 judecători definitivi și 2 stagiari, deși schema prevede 34 de posturi.

În medie, încărcătura ajunge la aproape 2.000 de dosare pentru fiecare judecător, un volum care, spune magistratul, nu mai surprinde pe nimeni familiarizat cu sistemul.

Dincolo de cifrele care descriu presiunea profesională, judecătorul atrage atenția asupra unui aspect mai puțin cunoscut publicului, condițiile în care se desfășoară această muncă. Imaginile prezentate din birouri, holuri și arhiva instanței arată spații încărcate de dosare și documente vechi, într-o infrastructură care, în multe cazuri, nu a ținut pasul cu volumul tot mai mare de cauze.

„Praful și mucegaiul din aceste arhive nu rămân doar pe dosare. Ajung și pe pielea și în plămânii celor care lucrează aici”, a transmis magistratul, subliniind că efectele se regăsesc în probleme de sănătate precum astm, alergii, rinită alergică sau afecțiuni respiratorii cronice.

Dimensiunea reală a activității din instanțe devine și mai evidentă dacă este privită la nivel național. În fiecare an, pe rolul instanțelor din România se află aproximativ 3,6 milioane de dosare. Unele dintre ele ating dimensiuni impresionante, potrivit exemplului dat de Alin Ene, într-un singur dosar al Judecătoriei Bacău a fost depusă recent o întâmpinare de aproximativ 900 de pagini.

În acest context, concluziile raportului de bilanț al instanței aduc în discuție o soluție considerată tot mai necesară în sistem, normarea muncii.

„Întrucât doar asumarea responsabilității funcției nu poate îmbunătăți indicatorii de eficiență și calitatea actului de justiție, propunem normarea muncii. Eventuala creștere a duratei proceselor este în responsabilitatea statului, care are pârghiile pentru crearea infrastructurii și a condițiilor necesare pentru ca actul de justiție să își atingă scopul într-o durată rezonabilă”, se arată în concluziile raportului citate de magistrat.

Mesajul transmis este unul clar: responsabilitatea pentru funcționarea eficientă a justiției nu poate fi pusă exclusiv pe umerii judecătorilor, în condițiile în care infrastructura, personalul și organizarea sistemului depind de deciziile statului.