Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că sistemul judiciar se confruntă cu o presiune tot mai mare, pe fondul deficitului de personal și al volumului ridicat de dosare aflate pe rolul instanțelor. În acest context, instituția solicită Guvernului și Ministerului Justiției adoptarea urgentă a unor măsuri pentru suplimentarea resurselor umane și prezintă datele de bază care reflectă situația actuală a sistemului judiciar din România.
Date cheie :
-
849 de posturi de judecător vacante la nivel național (deficit de peste 15%).
-
3,57 milioane de dosare pe rolul instanțelor în 2025.
-
2,37 milioane de dosare nou intrate în primă instanță în 2024.
-
România înregistrează 8,42 cauze la 100 de locuitori, comparativ cu 2,20 media europeană.
-
Volumul de activitate al instanțelor este de aproximativ 4 ori mai mare decât media europeană.
Redăm comunicatul de presă al CSM:
” Comunicat de presă referitor la un nou apel al CSM către Guvernul României pentru adoptarea de măsuri concrete şi eficiente pentru o justiţie în beneficiul cetăţenilor
În cursul zilei de azi, 05 martie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat pentru a treia oară în acest an Guvernului României şi Ministerului Justiţiei, solicitând ferm să adopte măsuri pentru deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar.
Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:
● deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act normativ, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători;
● alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;
● înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport minimal de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.
Ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislaţiei în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii 2 ani fiind eliminată prin act normativ posibilitatea recrutării directe a judecătorilor.
La nivelul instanțelor judecătorești, potrivit datelor centralizate la 01 martie 2026, sunt vacante 849 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, din totalul celor 5362 de posturi (total ce include şi cele 290 de posturi aprobate din fondul de rezervă). Astfel, gradul de ocupare este de 84,46%, deficitul depăşind procentul de 15%.
Cu titlu exemplificativ, un deficit mare de personal înregistrează Judecătoria Strehaia (care îşi desfășoară activitatea cu 1 singur judecător), Judecătoria Calafat (procent de vacantare 71%), Judecătoria Miercurea-Ciuc (procent de vacantare 58%), judecătoriile Agnita și Hațeg (procent de vacantare 50%), Judecătoriile Brezoi, Ineu, Lehliu Gară, Panciu, Săveni, Șimleu Silvaniei, Târgu-Bujor, Vișeu de Sus și Zimnicea (procent de vacantare 40%).
În ceea ce privește volumul de activitate, în 2024 România a raportat un număr de dosare nou-intrate în primă instanţă în materiile civilă şi comercială, care reprezintă 90% din totalul cauzelor, de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze. În curs de soluţionare, în aceleaşi materii, la nivelul anului 2024, România a raportat un număr de 769.823 cauze (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creștere față de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze.
În anul 2025, instanţele judecătoreşti au avut pe rol 3.578.860 de dosare, dintre care 2.372.304 dosare nou intrare, gestionat în condiţiile unui deficit de judecători care a fluctuat în jurul procentelor de 15%-20%.
Din aceste motive, România este în continuare țara cu cel mai mare număr de dosare nouintrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, față de media europeană, care a fost de 2,20, iar cifrele indică o creștere constantă faţă de anii anteriori.
Datele plasează România pe primul loc în rândul țărilor respondente cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024.
Volumul de activitate al instanţelor este afectat semnificativ de doi factori, astfel cum s-a arătat şi în precent, respectiv un număr de 4 ori mai mare față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024), situând România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date.
Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin H.G. nr. 436/2022, prevede o serie de măsuri pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia.
Strategia stabilește, printre altele, obiectivul specific constând în modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară şi al altor categorii de personal din instanţe şi fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experienţa altor state UE.
În privinţa alocării posturilor de grefier, încă din anul 2019 s-a constatat că sunt necesare 4874 de posturi suplimentare de grefieri, aspect ce a fost adus la cunoştinţa executivului în grupul de lucru dedicat. S-a convenit că majorarea numărului de posturi se va realiza treptat, cu 200 de posturi pe an, corespunzător perioadei 2021 – 2023 fiind necesar a fi alocate 600 de posturi.
Consiliul a revenit lună de lună către Ministerul Justiţiei cu solicitarea de înfiinţare a posturilor de grefier, însă toate aceste solicitări au fost ignorate. S-a realizat o singură suplimentare cu 200 de posturi în anul 2020, ulterior nemaifiind alocat niciun post de grefier.
Au fost ignorate, de asemenea, toate demersurile prin care Consiliul a solicitat alocarea posturilor de asistenţi ai judecătorului, pentru care există reglementare legală potrivit art. 150 din Legea nr. 393/2023. Deşi sunt necesare 712 posturi, executivul refuză să dea efect acestei reglementări legale, aceasta existând doar formal, întrucât este ignorată, la fel ca toate celelalte solicitări.
Deşi în fiecare comunicare oficială adresată Guvernului României şi Ministerului Justiţiei s-a subliniat situaţia excepţională a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar şi a volumului de activitate al instanţelor de 4 ori mai mare decât media europeană, puterea executivă nu a răspuns Consiliului la niciuna dintre formele de dialog instituţional iniţiate.
Din această perspectivă, abordarea puterii executive la adresa puterii judecătoreşti se situează în afara cooperării cu bună credinţă între puterile statului conform arhitecturii constituţionale, în vederea asigurării unei democraţii funcţionale în componenta referitoare la administrarea justiţiei, la nivelul standardelor europene.
În condiţiile în care Guvernul a adoptat măsuri pentru organizarea concursurilor în domeniile educaţiei şi al sănătăţii, însă refuză orice demers similar pentru alocarea posturilor şi recrutarea directă a personalului din justiţie, această poziţionare a executivului ignoră cu intenţie nevoile cetăţenilor români privind accesul la justiţie şi soluţionarea cauzelor în termen rezonabil.
Se suprapune peste această poziţionare a executivului la adresa justiţiabililor o atitudine de ignorare totală a apelului recurent al Consiliului cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiţie din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor în funcţie, pentru gestionarea volumului de activitate alocat în prezent.
Efortul supradimensionat al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România, nu mai poate fi susţinut în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, care să depăşească retorica publică a justiţiei promise în beneficiul cetăţeanului şi să asigure realizarea efectivă a acesteia cu responsabilitate, asumare şi implicare reală în administrarea eficientă a resurselor umane şi materiale.”
Partajează acest conținut:
SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
