SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Industria jocurilor de noroc din România se află într-un moment de cotitură. Numărul cererilor de autoexcludere a depășit 14.000, controalele recente indică diferențe de zeci și sute de milioane de lei la taxare, iar autoritățile promit reforme legislative și digitalizarea sistemului de monitorizare.
Peste 14.000 de cereri de autoexcludere: un semnal social puternic
Potrivit datelor centralizate la nivelul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), peste 14.000 de persoane au depus cereri oficiale de autoexcludere din sălile de joc.
În urmă cu aproximativ nouă luni, cifra comunicată public era de aproximativ 2.500 de cereri. Diferența arată o creștere accelerată a fenomenului.
În prezent, aproximativ 100 de persoane pe zi solicită să fie incluse în registrul de autoexcludere — un indicator clar al amplorii dependenței de jocuri de noroc în România.
Autoexcluderea este un mecanism legal prin care o persoană solicită interzicerea accesului la jocuri de noroc, online sau în locații fizice. Operatorii au obligația legală de a respecta această interdicție.
Problemele de aplicare: între obligație legală și realitate
Cu aproape un an în urmă, o investigație arăta că persoane autoexcluse puteau intra în continuare în săli de joc, în lipsa unor verificări eficiente la intrare.
La acel moment, problema semnalată era lipsa unui mecanism unitar de control și absența personalului care să verifice identitatea jucătorilor.
Din punct de vedere juridic, nerespectarea regimului de autoexcludere poate atrage sancțiuni pentru operatori, întrucât legea impune obligația prevenirii accesului persoanelor înscrise în registru.
Pentru a corecta această vulnerabilitate, autoritățile au anunțat dezvoltarea unei platforme comune de autoexcludere care să blocheze automat accesul jucătorilor atât online, cât și în agențiile fizice. Implementarea este însă în curs și necesită timp pentru operaționalizare completă.
Controale și diferențe de zeci de milioane de lei
În paralel, conducerea ONJN instalată în iunie 2025 a demarat controale extinse privind modul de declarare și plată a taxelor.
Verificările preliminare au indicat diferențe semnificative între sumele declarate și cele efectiv achitate de unii operatori:
- aproximativ 18 milioane lei în cazul unui operator land-based;
- aproximativ 5 milioane lei în cazul unui operator online.
Analiza a presupus confruntarea datelor depuse la ONJN cu declarațiile fiscale transmise către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), precum și verificarea modului de calcul al taxelor.
Dacă diferențele se confirmă în controalele de fond, pot urma măsuri de recuperare, calcul de accesorii și, în cazuri grave, sesizarea organelor de urmărire penală.
100 de milioane de lei stabilite în urma raportului Curții de Conturi
Un alt capitol major îl reprezintă punerea în aplicare a constatărilor din raportul pe 2023 al Curtea de Conturi a României.
Instituția a stabilit că majorarea taxelor prevăzută prin OG nr. 15/2022 trebuia aplicată inclusiv autorizațiilor aflate în derulare. În urma acestei interpretări, au fost stabilite diferențe de aproximativ 100 de milioane de lei în cazul operatorilor online.
Sumele au fost comunicate către ANAF pentru recuperare.
Juridic, situația evidențiază o problemă de aplicare în timp a normelor fiscale — o chestiune frecvent litigioasă în domeniul dreptului fiscal.
Suspiciuni privind diminuarea bazei de impozitare (GGR)
În urma accesului la serverele în oglindă ale operatorilor online, au fost identificate tipare considerate anormale: câștiguri numeroase, concentrate în intervale foarte scurte, în sume aproape identice.
Aceste elemente ridică suspiciuni privind posibila diminuare artificială a GGR (Gross Gaming Revenue – baza de taxare).
Dacă asemenea practici ar fi confirmate, consecințele ar putea include:
- răspundere fiscală suplimentară;
- sesizarea Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor;
- posibile anchete penale pentru fapte economico-financiare.
Partajează acest conținut:
