Un bărbat a demonstrat, după 40 de ani, că nu este tatăl unui copil | Instanțele din România refuză să anuleze sentința de stabilire a paternității din 1973

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România la plata unor despăgubiri de 5.000 de euro unui bărbat căruia instanțele din țară nu i-au acceptat cererea de revizuire a unei sentințe de stabilire a paternității dată în 1973. După 40 de ani, acesta a demonstrat, prin teste genetice, că nu este tatăl unui copil, dar judecătorii i-au respins acțiunea în anularea declarației de paternitate. Bărbatul a sesizat CEDO și a invocat încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la viața privată și de familie.

Potrivit CEDO, reclamantul este un brașovean de 73 de ani. Pe 2 februarie 1972, mama lui B.A.M., un copil născut în 1971, a inițiat proceduri judiciare pentru stabilirea paternității bebelușului, iar spre finalul aceluiași an, instanța l-a declarat pe reclamant tatăl copilului.

Decizia judecătorilor a fost confirmată printr-o hotărâre definitivă dată pe 23 martie 1973 și se baza pe declarațiile martorilor și pe determinarea judiciară a grupei de sânge.

În 2012, brașoveanul a introdus o acțiune în instanță pentru anularea declarației de paternitate, solicitând judecătorilor să dispună o analiză ADN. Magistrații au respins cererea și apelul care i-a urmat, motivând decizia prin faptul că ”o acțiune în anularea declarației de paternitate ar putea fi introdusă doar de soțul unei femei care a născut un copil în timpul căsătoriei”.

În 2013, cu acordul celui indicat de instanță drept copilul său, bărbatul a fost supus unei testări genetice, care a concluzionat că nu este tatăl biologic al acestuia. Drept urmare, el a cerut judecătorilor revizuirea hotărârii din 1973, însă răspunsul a fost din nou negativ. Instanța a declarat inadmisibilă cererea de revizuire pe motiv că nu îndeplinea condițiile prevăzute la articolul 322 din fostul Cod de procedură civilă.

Ca ultimă soluție, brașoveanul s-a adresat CEDO, invocând încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – dreptul la viața privată și de familie.

”Reclamantul s-a plâns că nu a putut obține recunoașterea judiciară a faptului că nu era tatăl lui B.A.M., în ciuda faptului că expertiza efectuată cu acordul lui B.A.M. a exclus paternitatea sa”, se arată în comunicatul CEDO.

Curtea a confirmat încălcarea articolului 8 și, drept urmare, a decis condamnarea României la plata a 5.000 de euro daune morale către reclamant și a 750 de euro – costuri și cheltuieli de judecată.

DOCUMENT – decizia CEDO în cazul Bocu vs România (pagina a doua):