Serviciu de Probațiune Bihor în greva foamei

Cei700 de consilieri din toată țara se ocupă de reintegrarea a peste 100.000 de persoane sancționate penal. 14 din 18 consilieri de probațiune din Bihor au intrat în greva foamei. Ei se vor afla în greva foamei până când le vor fi plătite salariile cuvenite, așa cum au fost recunoscute prin hotărâri ale instanțelor. Și în urmă cu un an ei au protestat in fața Palatului de Justiție, au cerut inlaturarea discriminarilor salariale respectiv respectarea  hotărârilor judecătorești in ceea ce  priveste veniturile lor. Ei au solicitat Ministrului Justiției  ceea ce li se cuvine, respectiv o corectare salarială si nu o majorare. Oamenii spun că salariile au fost calculate incorect, la fel ca în cazul grefierilor, în momentul adoptării Legii unice de salarizare 153/2017. Așa se face că veniturile angajaților din serviciile de probațiune au fost menținute la același nivel timp de șapte ani. Chiar dacă au obținut prin sentințe acest drept, consilierilor de probațiune nu sunt beneficiarii recalcularii corect salariile,cu toate că în august 2023, ministrul Justiției a emis un ordin în acest sens. Însă, sumele stabilite nu au fost puse în plată până acum.In Bihor exista 18 ofiteri de probatiune, care au in lucru peste 1600 de beneficiari activi, numar aflat in continua crestere dupa modificarea legislatiei penale. Angajatii institutiei sustin ca, prin munca lor, statul face economii de miliarde de lei prin reducerea majoră a cheltuielilor din penitenciare.Noua legislație penală a adus cu sine nu numai o creștere exponențială a cazurilor aflate în evidenta sistemului de probațiune (în anul 2021 in evidența serviciilor de probațiune era un număr de 103.899 persoane raportat la 647 consilieri de probațiune), ci și o multiplicare a responsabilităților personalului, aspect care contribuie, o dată în plus, la presiunea exercitată asupra acestei resurse.

In februarie 2014, prin noua configurație a pedepselor, au apărut, astfel, noi instituții:   1. amânarea executării pedepsei; 2. măsurile educative neprivative de libertate la minori : a. Stagiul de formare civică; b. Supravegherea; c. Consemnarea la sfârșit de săptămână; d. Asistarea zilnică; 3. supravegherea și asistarea persoanelor liberate condiționat care au un rest de pedeapsă neexecutat mai mare de 2 ani sau mai mult; 4. Amenda transformată în zile de muncă în folosul comunității. Dar, cel mai important, s-a extins aplicarea sancțiunilor comunitare si la alte categorii de infractori sau infracțiuni, astfel că în evidența serviciilor de probațiune din România există persoane condamnate pentru infracțiuni de omor, tentativă la omor calificat, proxenetism, act sexual cu minor, agresiune sexuală și viol.

Pe lângă supravegherea persoanelor supuse instituțiilor sus amintite, consilierii de probațiune se ocupă cu monitorizarea achitării obligațiilor civile, aspect care favorizează recuperarea prejudiciilor atât pentru persoanele de drept privat, cât și pentru entitățile de drept public locale sau centrale.

În vederea creșterii gradului de siguranță publică, consilierii de probațiune se implică în mod direct în derularea de programe de reintegrare axate pe nevoile particulare ale cazului și care contribuie la adoptarea unui comportament pro-social.

Astfel, nivelul de responsabilitate decizională a crescut și prin atribuțiile legate de adaptarea continuă a procesului de executare a sancțiunii neprivative, precum și de colaborarea cu instituții din comunitate, coordonând implicarea acestora în procesul execuțional penal.Corelativ cu activitatea de supraveghere, consilierii de probațiune au un rol determinant și prin expunerea de argumente și propuneri la individualizarea pedepsei, prin întocmirea referatelor/rapoartelor de evaluare în faza presentențială, dar și cu ocazia nerespectării obligațiilor impuse de instanța de judecată.