SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reținerea pentru 24 de ore a patru polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, inclusiv a șefului instituției, chestorul de poliție Rus Mihai.
Ceilalți suspecți sunt Rotar Aurelian Mircea, comisar șef de poliție și șef al Serviciului Rutier, și agenții principali de poliție Pașca Ioan-Raul și Mureșan Cătălin-Claudiu.
Chestorul ar fi fost prins băut la volan, conducând cu 110 km/h în oraș. El și-ar fi determinat subalternii să nu-i ia permisul, ci să-i trimită o notificare acasă, în care să i se ceară să precizeze cine conducea mașina surprinsă de radar.
„În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 588/VIII/3 din 17 iunie 2024, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 iunie 2024, a suspecților:
„RUS MIHAI, chestor de poliție și șef al Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte),
– fals în declarații,
ROTAR AURELIAN MIRCEA, comisar șef de poliție și șef al Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte),
– complicitate la fals în declarații,
– omisiunea sesizării,
PAŞCA IOAN-RAUL, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea a 2 (două) infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
MUREŞAN CĂTĂLIN-CLAUDIU, agent principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj – Serviciul Rutier, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În data de 29 aprilie 2024, suspectul Rus Mihai, în calitatea menționată mai sus, ar fi fost oprit pe raza municipiului Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte și suspecții Mureşan Cătălin-Claudiu și Paşca Ioan-Raul, acesta fiind surprins cu aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 km/h.
În acest context, suspectul Rus Mihai împreună cu ceilalți polițiști cercetați în prezenta cauză ar fi stabilit o modalitate prin care conducătorului auto să nu i se aplice sancțiunea contravențională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispozițiilor legale.
Concret, în urma discuțiilor purtate s-ar fi hotărât ca suspectul Rus Mihai să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului (ceea ce ar fi și făcut în data de 22 mai 2024), iar agentul constatator, Paşca Ioan-Raul, să nu aplice sancțiunea contravențională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripție. De asemenea, s-ar mai fi stabilit ca suspectul Rus Mihai să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului de poliție Paşca Ioan-Raul în contextul de mai sus.
Suspecților Rus Mihai, Rotar Aurelian Mircea, Paşca Ioan-Raul și Mureşan Cătălin-Claudiu li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”, a transmis DNA.
Partajează acest conținut:
