Provocările unui doctor de familie care a renunțat la o carieră de universitar:„Pot spune ca a fost un moment mai dur…„

De un deceniu, doctoral Valentin Pantea, e medic de familie în Bicăcel, comuna Lăzăreni. Era asistent universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea, dar a renunțat la doctorat pentru a-și ajuta semeni din această poziție. Chiar dacă pentru aceasta a trebuit să ia și un credit ca să aibă un cabinet. Medicul împărtășește din experiențele sale, iar provocările sunt aproape zilnice. De la cazul unei fetiță care după patru zile în maternitate a ajuns în grija medicului, deși are puțin peste două kilograme și o mamă minoră, până la complicațiile survenite în urma unui vaccin, nimic nu-i e străin medicului Valentin Pantea. Iar aceste două cazuri sunt în mai puțin de o săptămână, pe lângă alți pacienți văzuți zilnic.  

<Πncă o bebelușă prematură născută cu 2 100 de grame (normal, dacă mama are 16 ani). Nu-i nimic, o să crească ea, la fel ca frățiorul ei mai mare…Recunosc la început aveam un pic de reținere față de nou-născuți, mai ales prematuri. Acum am noroc că am experiență…>, spune medicul dup[ o visit[ la cel mai nou pacient.

Sunt însă și zile mai tensionate, dar cărora medicul le face fața cu calm și cu umor.

<Azi era sa-mi moara o copila de 1 an de zile la cabinet! Astia micii fac apnee inspiratorie cand ii vaccinez (inspira si iar inspira pana cand se blocheaza in inspir si uita sa-si dea drumul sa expire); pustica de azi nu era la primul vaccin, i-am facut inca 3 doze, dar fara probleme semnificative; am mai avut si alti bebelusi care au mai facut un pic de apnee inspiratorie dar niciodata ca acuma; de regula daca ii iau in brate si ii misc, isi dau drumul si expira (iar eu sunt bucuros cand ii aud ca plang pt ca stiu ca au trecut de hop); acum insa, copila se blocase in inspir, a inceput sa devina hipotona, cu un  pic de cianoza periorala, asa ca a fost nevoie si sa o bat mai energic pe spate ca sa-si dea drumul sa expire; si totul a fost bine cand dupa cateva secunda copila a inceput sa planga, semn ca-si reluase respiratia.Pot spune ca a fost un moment mai dur; si cu toate astea nu voi renunta sa vaccinez copiii stiind ca le fac bine, asa cum am facut cu copiii mei, asa cum fac acum cu nepotii mei; am vazut copil cu rujeola (si nu mai vreau sa vad!), citesc ca in Romania mor de tetanos copii nedusi de parinti la medic pt a fi vaccinati, si nu mai vreau asa ceva; de asta voi continua sa vaccinez! De asta sunt medic, ca sa fac bine>.Chiar dacă sunt și astfel de situații medicul pledează pentru vaccinuri. A văzut și cazul unui copil care nu era vaccinat, s-a îmbolnăvit de rujeolă și a ajuns în situație limită.În perioada Covid, doctorul Valentin Pantea declara pentru viațamedicală.ro:  

<Vreau să spun, încă de la început, că sunt unul dintre medicii de familie care s-au implicat activ în bătălia anti-COVID. Am avut câteva zeci de pacienţi cu COVID-19, majoritatea trataţi acasă cu succes; doar circa 10% dintre ei au ajuns la spital. Am susţinut și promovat măsurile de protecţie și vaccinarea, m-am vaccinat și vaccinez la cabinet…De ce am făcut și fac toate astea? Pentru că așa am învăţat în facultate de la profesorii mei, iar acum mi-ar fi rușine să mă dezic de ceea ce ei m-au învăţat. Accept că imunitatea naturală poate fi (cu ceva) mai eficientă decât cea indusă prin vaccinare, dar tot profesorii mei m-au învăţat că „e mai bine să previi decât să tratezi”>.