SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Primul deces în rândul persoanelor relocate după intervenția DIICOT la imobilele administrate de Viorel Pașca în județul Bihor, a fost anunțat public. E vorba de Gheorghe Gogea, un bărbat de 55 de ani, cu domiciliul în Oradea, ce a murit după ce fusese mutat într-un centru din județul Mureș.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că bărbatul era stabil după relocare, avea discernământ și nu fusese identificat ca având dizabilități sau probleme medicale urgente.
Moartea sa este prima tragedie individuală comunicată oficial după operațiunea de amploare declanșată la 30 iunie, când sute de persoane aflate în imobilele asociate lui Viorel Pașca au fost evacuate și redistribuite în centre sociale sau unități medicale din mai multe județe. Cauza decesului nu a fost stabilită până acum, iar autoritățile așteaptă concluziile Institutului de Medicină Legală.
Un deces anunțat într-un moment critic al crizei
Dragoș Pîslaru a anunțat decesul într-o postare amplă în care a prezentat situația persoanelor evacuate din Bihor și măsurile luate după intervenția DIICOT. Ministrul a transmis că, „în mod absolut regretabil”, a fost informat că o persoană relocată în județul Mureș a murit.
„Este vorba de domnul Gheorghe Gogea (55 ani), care avea domiciliul în Oradea. Persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu a fost identificată ca având dizabilități sau probleme medicale urgente”, a scris Dragoș Pîslaru pe rețelele de socializare. https://www.facebook.com/100044397730763/posts/1599803944842848/?rdid=iT2l04TesSNiPi1m .
Potrivit acestuia, în urma evaluării preliminare, bărbatul ar fi declarat că nu are rude sau persoane apropiate. Ministrul a mai precizat că a discutat personal cu directoarea DGASPC Mureș și că urmau să fie așteptate concluziile Institutului de Medicină Legală privind cauza decesului.
„Nu avea probleme medicale urgente” nu înseamnă că era sănătos
Una dintre cele mai importante nuanțe din acest caz ține de formularea folosită de autorități. Dragoș Pîslaru nu a spus că Gheorghe Gogea nu avea nicio problemă medicală. A spus că bărbatul „nu a fost identificat” ca având dizabilități sau probleme medicale urgente.
Întrebarea centrală: cât de sigură a fost relocarea?
Relocarea celor peste 400 de persoane din Bihor a fost prezentată de autorități ca o intervenție de criză. Potrivit datelor comunicate public, oamenii au fost transferați în centre de asistență socială din mai multe județe, iar o parte au ajuns în unități medicale. Ministerul Muncii a indicat un total de 409 persoane vulnerabile, în timp ce Ministerul Sănătății a comunicat la un moment dat cifra de 411 persoane evaluate medical și logistic, ceea ce a generat inclusiv o contradicție publică între datele furnizate de instituții.
Ministrul interimar al Muncii a susținut că ministerul pe care îl conduce nu a fost informat din timp despre amploarea intervenției și că a fost sunat în dimineața zilei de 30 iunie, când operațiunea era deja în desfășurare. Pîslaru a afirmat că a fost nevoit să coordoneze rapid relocarea, prin mobilizarea instituțiilor de asistență socială din mai multe județe și prin crearea unei celule de criză.
Într-o declarație publicată anterior, ministrul spunea că toate persoanele vulnerabile au fost relocate și că operațiunea a fost una „de mare amploare”, realizată cu ambulanțe și medici. El a menționat că au existat și probleme concrete în teren, inclusiv situații în care locurile disponibile anunțate inițial nu corespundeau realității.
Moartea lui Gheorghe Gogea obligă însă autoritățile să explice nu doar câți oameni au fost mutați și în ce județe, ci și cum a fost verificată starea fiecăruia înainte de transfer, în timpul transportului și după sosirea în centru. Pentru persoane aflate în situații de vulnerabilitate severă, relocarea nu este un simplu exercițiu logistic. Nu este suficient ca un om să fie urcat într-o ambulanță sau într-un mijloc de transport și dus într-un centru licențiat. Este nevoie de evaluare medicală reală, evaluare psihologică, evaluare socială, documente, tratamente urmărite și monitorizare atentă după schimbarea mediului.
Potrivit datelor prezentate de Dragoș Pîslaru, 394 dintre persoanele evacuate se află în prezent în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 sunt în continuare în unități medicale. Ministrul a mai comunicat că 149 dintre persoanele relocate sunt încadrate în grad de handicap, 212 sunt persoane vârstnice, cu vârste care ajung până la 93 de ani, iar 11 persoane nu dețin documente de identitate și nu au CNP.
Aceste cifre arată că nu vorbim despre o simplă mutare administrativă, ci despre una dintre cele mai dificile operațiuni sociale recente. Printre persoanele relocate se află oameni cu dizabilități, vârstnici, persoane fără acte, oameni fără familie sau fără aparținători dispuși să îi preia.
Pîslaru a transmis că un call center organizat de ANPIS a primit 40 de apeluri din partea familiilor persoanelor relocate. Potrivit ministrului, în niciunul dintre cazuri nu a fost exprimată disponibilitatea familiei de a prelua persoana respectivă. Această informație arată dimensiunea unei probleme mai vechi: mulți dintre oamenii ajunși în astfel de centre nu au doar nevoi medicale sau sociale, ci sunt complet abandonați de familie și dependenți de capacitatea statului de a-i proteja.
Persoane Relocate: Alba: 60 persoane, Satu Mare: 56 persoane, Sibiu: 42 persoane, Arad: 38 persoane, Cluj: 36 persoane, Botoșani: 31 persoane, Vâlcea: 29 persoane, Mehedinți: 17 persoane, Bistrița-Năsăud: 15 persoane, Mureș: 14 persoane, Bihor: 10 persoane, Neamț: 10 persoane, Hunedoara: 9 persoane, Vrancea: 7 persoane, Giurgiu: 5 persoane, Olt: 5 persoane, Timiș: 4 persoane, Brașov: 3 persoane, Gorj: două persoane, Caraș-Severin: o persoană, 15 persoane au fost transferate în unități medicale. Total: 409 persoane.
De la cazul individual la responsabilitatea sistemului
În mesajul său, Dragoș Pîslaru a insistat asupra ideii că statul român este, în multe situații, incapabil să îi ajute tocmai pe cei mai vulnerabili: persoane cu dizabilități, oameni abandonați de familie, persoane fără adăpost sau vârstnici fără sprijin. Ministrul a anunțat că susține dezvoltarea unui protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile în timpul intervențiilor operative.
Un asemenea protocol ar trebui să stabilească exact ce se întâmplă atunci când autoritățile intervin într-un centru ilegal sau într-un spațiu unde se află persoane dependente de îngrijire. Ar trebui să fie clar cine face evaluarea medicală, cine stabilește capacitatea de transport, cine verifică documentele, cine preia tratamentele, cine anunță familia, cine monitorizează persoana după relocare și cine răspunde dacă apar complicații.
Partajează acest conținut:
