Opinia INM despre fraude electronice

În urma întâlnirii procurorilor șefi în materia dreptului penal parte specială, s-a pus în discuție problema fraudelor comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

S-a pus problema în practica judiciară dacă infracțiunea prev. de art. 250 alin. (1) Cod penal poate fi reținută în sarcina autorului infracțiunilor de furt ori însușirea a bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor care a avut ca obiect instrumentul de plată fără numerar deținut ulterior în vederea utilizării frauduloase.

Într-o opinie, s-a considerat că sunt aplicabile dispozițiile art. 250 alin. (1) Cod penal, deoarece simpla detenție a respectivului instrument de plată în vederea efectuării de tranzacții frauduloase este incriminată ca infracțiune.

Într-o altă opinie, se consideră că această detenție este sancționată deja prin reținerea dispozițiilor art. 228 Cod penal ori art. 243 Cod penal, fiind o situație care decurge în mod natural și inseparabil din săvârșirea acestor infracțiuni.

În opinia noastră INM cea de-a doua opinie este cea corectă. Din rațiunile care au stat la baza introducerii dispozițiilor art. 250 în Codul penal prin Legea nr. 207/2021 rezultă că
însuşirea anterioară a instrumentului de plată trebuie să fi fost realizată de o altă
persoană decât cea care comite infracţiunea de deținere a instrumentului de plată în vederea utilizării frauduloase.

În ipoteza autorului sustragerii/însușirii fără drept a instrumentului de plată, prin infracțiunea corespunzătoare – furt, respectiv însuşirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor – este sancționată și deținerea lui cu intenția de a comite fraude, chiar fără utilizarea efectivă.

Cele două categorii de norme aflate în conflict ( art. 228 sau art. 243 Cod penal, pe de
o parte, și cea prevăzută de art. 250) protejează același obiectului juridic generic, respectiv posesia/detenția, și au la bază o singură rezoluție infracțională, ceea ce conduce în mod evident la considerarea potențialului concurs de infracțiuni ca fiind absurd sau injust.

În majoritate a fost agreată opinia INM, fiind exprimată şi opinia potrivit căreia soluţia concursului s-ar impune în ipoteza în care însuşirea anterioară nu s-a făcut în scopul utilizării frauduloase a instrumentului de plată fără numerar.

Art. 228 CP (1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 243 (1) Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al său se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.

Art. 250 (1) Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.