SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Judecătorul Cosmin Sterea-Grossu, șeful Serviciului IT din Consiliul Superior al Magistraturii, atrage atenția că, prin modificările repetate și abuzive ale statutului, Guvernul riscă să alunge din magistratură profesioniștii bine pregătiți. Într-un mesaj public, acesta a comparat situația cu o companie care își tratează angajații incorect și care, pe termen lung, nu ar mai găsi personal valoros dispus să rămână. Potrivit magistratului, lipsa de stabilitate și de respect pentru contractul social al profesiei va conduce la atragerea unor candidați slab pregătiți, ceea ce afectează grav viitorul justiției.
Redăm postarea judecătorului Cosmin Sterea-Grossu, în integralitate :
” La interviu, angajatorul îți spune:
„Nu pot să angajez trei oameni pentru acest post, ci doar pe tine. Va trebui să muncești cât pentru trei. Nu vei fi plătit pe măsura efortului, dar îți promit altceva: dacă reziști 25 de ani în acest ritm, vei fi compensat la final. Este însă un job sensibil, nu ai voie să faci nimic altceva, trebuie să te dedici exclusiv lui.”
Mai mult, în contract ești obligat să rămâi cel puțin 10 ani, altfel plătești despăgubiri pentru formarea ta.
Tu accepți. Renunți la alte oportunități, semnezi contractul și îți dedici ani din viață acelei companii. Primești din ce în ce mai multe sarcini, lucrezi în fiecare weekend, rămâi seara peste program, iar concediile ți le petreci parțial la birou, doar ca să poți ține pasul. Vezi cum ți se pasează mereu sarcini, asta pentru că faci treaba bine și că alte departamente nu sunt capabile sau costă mai mult.
După 10–15 ani de muncă, angajatorul vine și îți spune:
„Ne pare rău, situația s-a schimbat. Ca să primești compensația promisă, trebuie să mai stai încă 7 ani pe lângă cei 25 de ani.”
Înghiți în sec și accepți, pentru că ai rămas prea mult ca să renunți.
Dar nu trece mult și vine o altă veste: „Am greșit, în loc de 7 ani, voiam să zic 17 ani.”
Astfel, din cei 25 de ani promiși inițial, ajungi la 42. Și afli, în cele din urmă, că ai fost țepuit pentru că nici compensația nu mai există.
Exact aceasta este situația stabilității statutului magistraților din România.
Am intrat în profesie cu un contract social: cele mai mari interdicții din România și din Europa, volum uriaș de muncă (de trei ori media europeană), răspundere și stres, precum și lipsa oricăror compensații pentru ore suplimentare.
Însă statul, asemenea angajatorului abuziv, a rupt acest contract de peste zece ori în ultimii șapte ani, întotdeauna în detrimentul nostru.
O companie care și-ar trata astfel angajații probabil că ar fi, pe termen scurt, extrem de profitabilă. Dar cine ar mai accepta să vină să muncească acolo?
La fel, în magistratură, în loc să vină cei mai buni absolvenți de drept, dedicați unei cariere de performanță, vor veni cei slab pregătiți, cei care nu au cunoscut sacrificiul și efortul uriaș necesar pentru a deveni judecători sau procurori. ”
Partajează acest conținut:
