SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
„Educație și societate. Francmasoneria în contextul lumii moderne”. Asociațiile Țara Celor Trei Crișuri, Emanuil Gojdu, Aurel Lazăr, Cultură în Mișcare, în parteneriat cu Templul Francmasoneriei din Oradea și Oradea Heritage, vă invită vineri, în 23 februarie 2024, la evenimentele ocazionate de Conferința „Educație și societate. Francmasoneria în contextul lumii moderne”.În prima parte a evenimentului are loc o lansare de carte : C. Turliuc, C. Moșneanu, A. Rufanda – ”Conspirație și democrație. Extremisme și antifrancmasonerie în România precomunistă”. la Muzeul Francmasoneriei Oradea, Str. Armatei Române, 4. iar apoi conferința propriu-zisă la Sinagoga Sion. Temele discutate sunt:
Francmasoneria între universalism și specific național
Francmasoneria are și a avut încă de la geneza sa modernă un dublu aspect care poate părea celor neinițiați un adevărat paradox: este un universalism prin valorile și principiile care stau la baza sa și, în același timp, cultivă identitatea și cultura națională, valorile sale specifice și toată contribuția acestora la patrimoniul cultural mondial. Această realitate, paradoxală în ochii unora, are și alte fațete în cazul acestei forme particulare a asociaționismului fraternal modern cum ar fi raporturile între tradiție și progres, secret și arcană, întrajutorare a membrilor și caritate pentru comunitățile în care acționează ș.a.m.d. Care ar fi valorile încadrabile universalismului francmasonic? Acestea pot fi rezumate la bunăvoință, ajutorare, onestitate, iertare, loialitate, responsabilitate și prietenie. În lumea inițiaților aceste valori se traduc în empatie trăită prin egregor, întrajutorare fraternă, rectitudine morală, toleranță, asiduitate în lucrarea din Loji, asumarea egalității în Loji și recunoașterea ierarhiilor generate de cunoașterea specifică Francmasoneriei, fraternalism. În lumea modernă și contemporană universalismul masonic s-a concretizat în afirmarea și susținerea concretă a drepturilor și libertăților individuale, a căutării adevărului prin toate formele de cunoaștere, a promovării constate a valorilor democrației liberale, a combaterii extremismelor de toate facturile din comunitate etc.
În legătură cu specificul național și modul în care Francmasoneria regulară îl asumă și deopotrivă îl cultivă se poate constata cu ușurință că Francmasoneria este în prima linie a afirmării naționale suverane – în accepțiunea clasică a definiției suveranității – ea este în fruntea promovării valorilor naționale prin susținerea și afirmarea culturii înalte și populare, prin sprijinul constant adus plus variantelor din toate domeniile cunoașterii, prin păstrarea și promovarea ”nucleului dur” al identității naționale dezbărate de xenofobie, intoleranță religioasă și confesională, discriminare de orice fel, prin cultivarea meliorismului și a credinței în perfectibilitatea oamenilor de orice extracție socială și/sau confesională. La toate acestea se pot adăuga firește și alte aspecte semnificative în contextul temei abordate de mine.
Conchidem afirmând compatibilitatea deplină între universalismul francmasonic și cultivarea identității și specificului național într-o lume a interdependențelor accentuate, a ”străpungerilor” din tehnologie și cunoaștere, a amenințărilor reprezentate de transumanism în toate variantele sale.
Nicolae Paulescu – omul din spatele măștii academice
Ridicat în slăvi pentru reușitele sale academice, invocat de către conspiraționiști în teoria furtului descoperirii insulinei, blamat de cei care au avut de suferit de pe urma prigoanei legionare, suspectat că ar fi fost francmason, adulat de către naționaliștii radicali – cine a fost de fapt Nicolae Paulescu, omul din spatele titlului academic? Pornirile sale antimasonice, îndârjirea de care a dat dovadă în combaterea Francmasoneriei aveau drept mobiluri ascunse vaste teorii conspiraționiste și o ură atroce față de etnicii evrei, pe care îi considera a fi responsabili pentru toate problemele care se abătuseră asupra României. Aclamat pentru discursul său academic, i se trec cu vederea discursurile sale cu tentă rasială, calomniile la adresa Fracmasoneriei și chiar mitomania în care se pierduse atunci când publica broșurile din seria ”Degenerarea rasei jidănești”. Afirmatiile sale cu privire la ”arianism”, impulsivitatea discursului antisemit , instigările la ură pe principii rasiale și pseudo-argumentele elucubrante sunt date uitării sau chiar necunoscute în totalitate, unele scrieri ale lui Paulescu mai purtând încă griful ”interzis”, sfidând principiile eticii academice și pe alocuri jurământul lui Hipocrate depus atunci când absolvise medicina la Paris. E timpul să descoperim omul din spatele măștii Paulescu.
Francmasoneria în presa comunistă din România
Tema aleasǎ pentru prezentare a apărut ca o consecinţă a căutării răspunsului la întrebarea dacă, odată cu apariția regimului comunist și, implicit, la scurt timp după interzicerea francmasoneriei, s-au mai regăsit în presa din România articole referitoare la această asociațiune. Acest demers vine ca o continuare firească a altor studii privind abordarea subiectului francmasoneriei în presa din perioada interbelică, precum și din timpul Primului Război Mondial. Departe de a putea fi considerată o abordare exhaustivă, studiul se bazează pe cercetarea colecțiilor de presă din perioada 1945-1989, pe care le-am considerat relevante din punct de vedere al impactului asupra publicului. După identificarea articolelor legate de subiect, obiectivul pe care ni l-am propus a fost acela de a analiza în ce fel de publicații se regăsesc astfel de scrieri. Acestea erau în mare parte publicații de cultură, ceea ce nu e surprinzător având în vedere faptul că acest tip de publicaţii erau instrumente-cheie în propaganda promovată de Partidul Comunist Român pentru impunerea propriei ideologii. Ne-am propus să delimităm cele trei perioade distincte care sunt strâns legate de evoluția și direcția scrierii articolelor. De asemenea, vom realiza o sumarizare cronologică a informațiilor descoperite în articolele care abordează tema francmasoneriei și vom analiza cum acest tip de scrieri a evoluat, s-a integrat și s-a aliniat în contextul politic intern și internațional de atunci, context care, așa cum știm, nu a fost unul liniar.
Despre cuvânt, fundament al educației
Trăim într-o lume în care neîncrederea în Cuvânt a devenit cronică. Tinerii, contaminați de device-uri, comunică, învață, trăiesc din și prin abrevieri și anglisme tehnice, ignorând aproape total conținutul de sensuri și de stări al cuvintelor. Cei maturi, presați de limbajele de specialitate tot mai agresive și tot mai acaparante, au căpătat o neîncredere aproape organică în Cuvânt și în puterea lui de cunoaștere, de autocunoaștere, de comunicare ideatică și emoțională. Fără cuvinte gândite, simțite, ba chiar caligrafiate manual, nu există o educație adevărată, vie, profundă, perenă și eficientă. Se (mai) poate face ceva?
Pentru Masonerie, Cuvântul are virtuți ritualice, dar și profunde semnificații esoterice. În Evanghelia după Ioan, una din cărțile de capatâi ale Masoneriei, se spune ferm: „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și toate din ce s-au făcut prin El s-au făcut.” Așadar, Cuvântul este Viață, are conținut ontologic, dar este și o cale esențială de cunoaștere. Prin încrederea în Cuvânt, oamenii devin mai buni, învață să se cunoască și pot să comunice autentic. Într-un fel sau în altul, Cuvântul ne modelează destinele umane, dar conferă și stabilitate în interiorul Frăției.
Programul evenimentelor:
14.30 – 15.30 – Tur ghidat în Muzeul Francmasoneriei. Muzeul Francmasoneriei Oradea, Str.
Armatei Române, 4.
15.30 – 16.30 – Lansare de carte, C. Turliuc, C. Moșneanu, A. Rufanda – ”Conspirație și
democrație. Extremisme și antifrancmasonerie în România precomunistă”. Muzeul Francmasoneriei
Oradea, Str. Armatei Române, 4.
17.00 – 19.30 – Conferința “Educație și societate. Francmasoneria în contextul lumii
moderne”. Sinagoga Sion Oradea, Str. Independenței, 22.
Invitaţii conferinţei:
Cătălin Turliuc din Iaşi, profesor – doctor, membru în Academia Română, Filiala Iași,
“Francmasoneria între universalism și specific național”.
Cristian Moșneanu din București, istoric, autor, “Francmasoneria în presa comunistă din
România”.
Alexandru Rufanda din Londra, istoric al Francmasoneriei, autor, Bolton University, “Nicolae
Paulescu – omul din spatele măștii academice”.
Ovidiu Lazăr din Iași, conf. univ. dr. la Universitatea de Artă George Enescu, regizor la Teatrul
Național din Iaşi, “Despre cuvânt, fundament al educației”.
Accesul la aceste evenimente este gratuit. Detalii și înscriere: www.culturainmiscare.ro
Partajează acest conținut:
