SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a revocat-o la 8 iulie 2026 pe Alexandra Zară din funcția de președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, după intervenția DIICOT din județul Bihor și relocarea a 409 persoane vulnerabile din imobilele asociate lui Viorel Pașca.
Decizia administrativă a declanșat o dispută publică dură: Pîslaru afirmă că Zară a gestionat „dezastruos” intervenția și că nu avea pregătirea necesară pentru conducerea instituției, în timp ce fosta președintă susține că nu l-a informat anticipat deoarece procurorii i-ar fi cerut să păstreze confidențialitatea operațiunii.
Schimbarea conducerii ANPDPD a avut loc la puțin peste o săptămână după acțiunea desfășurată în 30 iunie de procurorii DIICOT și polițiști, într-un dosar privind presupuse infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane. Persoanele vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
În locul Alexandrei Zară a fost numită Ana Rădulescu, conferențiar universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București. Schimbarea a fost prezentată de Pîslaru drept trecerea de la o conducere numită pe criterii politice la una fundamentată pe experiență profesională. În paralel, ministrul a transformat explicația demiterii într-un atac amplu la adresa PSD și a traseului profesional al fostei președinte.
De la operațiunea DIICOT la relocarea a 409 persoane
Intervenția care a precedat demiterea Alexandrei Zară a avut loc în 30 iunie 2026, în mai multe localități din județul Bihor. Procurorii DIICOT au anunțat percheziții la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor entități, într-un dosar privind modul în care erau adăpostite și administrate persoane vulnerabile.
Conform informațiilor publicate ulterior de Ministerul Muncii, 409 persoane au fost relocate în centre sociale și unități medicale din 20 de județe. Operațiunea a presupus identificarea unor locuri disponibile, transportul beneficiarilor, evaluarea lor medicală și socială și continuarea serviciilor de îngrijire într-un sistem care se confruntă deja cu o capacitate limitată.
Ambele părți confirmă că Alexandra Zară a fost implicată în procesul de relocare. Divergența apare în privința momentului în care Ministerul Muncii trebuia informat și a modului în care conducerea ANPDPD a pregătit răspunsul instituțional.
Pîslaru a susținut că Ministerul Muncii a aflat despre amploarea situației când operațiunea era deja în desfășurare. Potrivit declarației sale, principala problemă a fost lipsa unei pregătiri prealabile pentru relocarea unui număr atât de mare de persoane.
„Când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare”, a afirmat ministrul. Acesta a spus că s-a întrebat de ce conducerea ministerului nu fusese informată astfel încât să poată fi asigurate din timp resursele necesare pentru „peste 400 de oameni vulnerabili”.
Alexandra Zară a prezentat o explicație diferită. Ea a declarat că solicitarea de sprijin i-a fost adresată de DIICOT – Structura Centrală și de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române și că anchetatorii i-ar fi comunicat expres obligația păstrării confidențialității.
„Dacă l-aș fi informat, aș fi săvârșit o infracțiune, infracțiune care este prevăzută de Codul penal”, a susținut fosta președintă. Zară a mai afirmat că, ulterior, a răspuns inclusiv în scris întrebărilor ministrului și și-a continuat activitatea legată de relocare.
Demiterea și explicațiile oferite de Pîslaru
Alexandra Zară a fost eliberată din funcție în 8 iulie 2026. Fosta președintă a declarat că a fost sunată de Dragoș Pîslaru în timp ce se deplasa spre județul Caraș-Severin și că ministrul i-a comunicat revocarea înainte de publicarea deciziei.
„În drum spre Caraș-Severin am primit telefon de la ministrul Pîslaru, care m-a anunțat că în cursul zilei de astăzi îmi va revoca mandatul, cu publicare în Monitorul Oficial”, a declarat Zară. Potrivit acesteia, actul de eliberare din funcție a fost semnat de prim-ministru.
Pîslaru a confirmat existența discuției telefonice, dar a prezentat-o ca pe un gest de curtoazie, nu ca pe o obligație procedurală.
„Când am demis-o pe doamna Alexandra Zară de la conducerea ANPDPD, am sunat-o în prealabil și i-am comunicat decizia mea”, a scris ministrul. El a adăugat că și-a luat timp pentru a-i explica faptul că, în opinia sa, „a greșit dezastruos în cadrul intervenției DIICOT” și că urma să fie demisă.
Pîslaru a susținut și că funcția de președinte al ANPDPD este una politică, în care titularul poate fi schimbat de autoritatea care l-a numit.
„Regula este simplă: cine te numește te și demite. Nu e nevoie de nicio justificare pentru demitere, cum nu e nevoie de nicio justificare pentru numire”, a afirmat ministrul.
Poziția Alexandrei Zară: „Am ales să respect legea”
După revocare, Alexandra Zară a organizat o conferință de presă în care a susținut că motivul comunicat de ministru a fost lipsa informării sale înainte de declanșarea operațiunii DIICOT.
„Repet, m-a informat că motivul invocat este faptul că nu l-am anunțat înainte ca acțiunea DIICOT să se desfășoare”, a declarat Zară.
Ea a spus că a primit solicitarea anchetatorilor în calitate de reprezentant al autorității responsabile pentru protecția persoanelor cu dizabilități și că obligația imediată a instituției era găsirea unor soluții pentru persoanele identificate la fața locului.
Fosta președintă a mai afirmat că, după relocare, a vizitat centre din județele Olt, Mehedinți și Gorj pentru a verifica situația beneficiarilor, condițiile de cazare, hrana, igiena, îngrijirea și tratamentul medical. Aceste informații provin din declarațiile sale publice; materialele consultate nu includ rapoartele complete ale acestor vizite și eventualele măsuri dispuse în urma lor.
Pîslaru a respins prezentarea fostei președinte drept victimă a unei decizii abuzive. El a acuzat-o că, după anunțarea revocării, „a organizat imediat o conferință de presă pentru a se auto-intitula victima unui abuz” și că a mers la televiziuni pentru „a se victimiza”.
Atacul asupra carierei și acuzația de „sinecură”
O parte importantă a postării lui Dragoș Pîslaru nu privește direct intervenția DIICOT, ci experiența profesională, afilierea politică și familia Alexandrei Zară.
Ministrul a numit-o în mod repetat „sinecuristă” și a susținut că, în întreaga sa carieră, aceasta ar fi ocupat numai funcții primite prin intermediul PSD. El a afirmat că Zară ar fi fost „plimbată de partid de la Primăria Sectorului 5, la Parlament și la Guvern” și că nu ar fi condus anterior „nicio structură relevantă”.
Alexandra Zară conducea ANPDPD din iulie 2025. Înainte de această funcție, a lucrat în structuri politice și administrative, inclusiv în Cancelaria prim-ministrului, și a activat în organizația de tineret a PSD.
Pîslaru a invocat și faptul că tatăl Alexandrei Zară, Ovidiu Zară, este consilier general al municipiului București din partea AUR.
Pîslaru a mai susținut că nimic din CV-ul fostei președinte nu justifica numirea sa la conducerea ANPDPD, invocând vârsta, lipsa experienței în sectorul privat și absența unor funcții anterioare de conducere. Aceste afirmații ar trebui verificate printr-o analiză integrală a CV-ului, a fișelor posturilor ocupate și a procedurii prin care a fost făcută numirea. Documentele prezentate în postare nu oferă această evaluare detaliată.
Ce este ANPDPD și de ce contează conducerea instituției
ANPDPD nu este o structură pur simbolică. Autoritatea are atribuții în elaborarea și coordonarea politicilor privind drepturile persoanelor cu dizabilități, monitorizarea sistemului de evaluare și protecție, îndrumarea metodologică și relația cu instituțiile locale responsabile pentru serviciile sociale.
Președintele conduce activitatea autorității, aprobă regulamentele interne și coordonează o structură care trebuie să răspundă inclusiv în situații în care drepturile, sănătatea și viața unor persoane vulnerabile pot fi puse în pericol.
În cazul Bihor, Pîslaru nu s-a limitat la demiterea Alexandrei Zară. El a solicitat președintelui Consiliului Județean Bihor să dispună măsuri împotriva conducerii DGASPC Bihor și a cerut Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să analizeze sancționarea conducerii AJPIS Bihor. Aceste măsuri arată că responsabilitatea instituțională nu era atribuită exclusiv conducerii ANPDPD.
Ana Rădulescu, numită la conducerea instituției
În aceeași zi în care a fost revocată Alexandra Zară, Dragoș Pîslaru a anunțat numirea Anei Rădulescu la conducerea ANPDPD.
„Este unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale, cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură”, a declarat inițial ministrul.
În postarea ulterioară, Pîslaru a folosit formula „peste 30 de ani experiență profesională în domeniu”. Cele două formulări nu sunt neapărat incompatibile, deoarece una se poate referi la experiența în anumite activități, iar cealaltă la întreaga carieră, dar diferența trebuie observată.
Universitatea din București arată că Ana Rădulescu și-a început activitatea profesională în 1995 și că a lucrat în cercetare, formare profesională și reprezentarea profesiei de asistent social. Ea a fost președintă a Federației Internaționale a Asistenților Sociali pentru regiunea Europa între 2018 și 2024 și vicepreședintă la nivel global între 2022 și 2023.
Aceste date indică o experiență îndelungată și direct legată de asistența socială. Ele nu elimină însă necesitatea evaluării viitoare a activității sale administrative la conducerea ANPDPD. Competența academică și profesională este un argument important pentru numire, dar rezultatele mandatului vor depinde și de capacitatea de coordonare a instituțiilor, gestionarea resurselor și aplicarea efectivă a politicilor publice.
Partajează acest conținut:
