SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Daniel Palaghianu, președintele USR Oradea, a luat pulsul mediului privat ;i spune ce a constatat după ce a vorbit cu numeroși reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din sectorul HoReCa. < Cu fiecare convorbire mi s-a conturat tot mai clar imaginea unui viitor nesigur și plin de temeri.Se simte preocuparea, teama față de ceea ce urmează. În prezent, business-ul este înghețat: investițiile, angajările, sponsorizările pentru organizațiile caritabile. Toată lumea așteaptă să vadă cu ce va ieși guvernul în final>, spune fostul subprefect de Bihor.
Daniel Palaghianu prezintă ceea ce numește <perspectiva oamenilor reali care conduc aceste afaceri și care se luptă să supraviețuiască într-un peisaj fiscal volatil>, văzută prin ochii unui consultant de afaceri. Daniel Palaghianu a simțit nevoia de a verbaliza îngrijorările celor vizați de măsurile aruncate sub formă de draft în spațiul public, probabil pentru a sonda limita suportabilității oamenilor.
<Creșterea taxelor și impozitelor va avea un impact semnificativ asupra antreprenoriatului. Această măsură, deși poate aduce venituri suplimentare guvernului pentru a acoperi deficitul bugetar, pune o presiune suplimentară asupra întreprinzătorilor, în special asupra celor din IMM-uri>, spune liderul USR Oradea. Consultantul în afaceri face o analiză a ceea ce a generat deficitul imens, iar apoi reația virulentă a mediului de businnes:
<De unde a apărut această ˝gaură˝în buget, de 30 de miliarde de lei pe care România trebuie să o acopere pentru a ieși din procedura de deficit excesiv și pentru a atrage, în continuare fonduri europene, în special din PNRR? Cheltuielile guvernamentale au crescut constant. Doar pe primele șase luni din 2023, statul a cheltuit mai mult cu 40 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2022.
De aici vine și reacția virulentă a antreprenorilor, că trebuie să plătească dezmățul Guvernului PSD-PNL. Câteva exemple: pensiile speciale au ajuns la 17 miliarde de lei, numărul secretarilor de stat a crescut de la 50 în 2010 la 200 la în 2023, doar într-un an de zile administrația a angajat 17 000 de persoane>. Iar fariseismul decidenților continuă, în timp ce de la Palatul Victoria anunță disponibilizări, pe ușa din dos se fac angajări masive, pe ultima sută.
<Iar luna trecută Guvernul a înființat o super-agenție care să monitorizeze companiile de stat care sunt în subordinea ministerelor cu 88 de posturi și salariu de 4000 de euro pe lună pentru director>, spune consultantul Daniel Palaghianu.
Reacția virulentă împotriva majorărilor preconizate de taxe și impozite a antreprenorilor vine și din faptul că banii pe care-i va plăti suplimentar mediul privat nu se vor regăsi în creșterea calității serviciilor publice: nu vom avea mai multe autostrăzi, spitale sau educație de calitate.
Nu este exclus ca noile taxe să ducă la falimente și implicit la șomaj
Daniel Palaghianu a explicat de ce industria Ospitalității din Oradea se simte nedreptățită din multe puncte de vedere: a strâns cureaua în pandemie, a primit promisiuni pentru o schemă de ajutor de stat Horeca 2 care nu s-a mai materializat, iar acum este amenințată de 3 dintre măsurile anunțate ale Guvernului: creșterea impozitelor pentru IMM-uri, creșterea TVA de la 9% la 19% pentru pentru restaurante, activităţi culturale şi recreative și la alimentele şi băuturi care au concentraţie mare de zahăr.
<Această măsură de creștere a TVA-ului poate avea consecințe devastatoare asupra industriei HoReca din Oradea și asupra turismului care are o contribuție importantă la veniturile și confortul economic ale orașului.
În opinia mea, administrația PNL a Oradiei și a Bihorului ar trebui să pună presiune asupra Guvernului și să oprească acest plan care va afecta economia și oamenii locului. Cred că este datoria unui primar și a unui președinte de Consiliu Județean să bată cu pumnul în masă la București.
Creșterea prețurilor cu cel puțin 10% poate afecta drastic consumul. Într-o perioadă în care acest sector a avut deja de suferit din cauza pandemiei, precum și a creșterii costurilor cu utilitățile, decizia poate însemna sfârșitul drumului pentru multe firme din domeniu.
În plus, numărul mare de șantiere care a descurajat turiștii să viziteze Oradea în această vară afectează și acesta industria ospitalității. Scăderea cu 20% în gradul de ocupare al hotelurilor în luna iulie a fost semnificativă.
Și ca și cum acestea nu ar fi de ajuns, inspectorii ANAF au realizat controale abuzive și fără temei legal asupra cafenelelor și restaurantelor cărora le cere să plătească TVA-ul la cafea și ceai la cota de 19%, încă de la începutul anului, deși acestea nu sunt îndulcite. Această situație a creat o tensiune suplimentară în rândul agenților economici.
Impactul direct se va resimți în creșterea prețurilor și în scăderea consumatorilor și a valorii consumației medii pe client. Cine-și va mai permite o masă la restaurant, o cafea sau un ceai pe terasă, o prăjitură, când prețurile acestea vor fi prohibitive pentru mulți orădeni.
Conversațiile cu stakeholderii din sectorul HoReca au reflectat o îngrijorare profundă și justificată față de viitor. Într-un peisaj fiscal în continuă schimbare, cu creșteri repetate ale taxelor și impozitelor, afacerile mici și mijlocii, în special din domeniul ospitalității, se confruntă cu o incertitudine și o presiune tot mai mare. Nu este exclus ca noile taxe să ducă la falimente și implicit la șomaj, mai ales în rândul angajaților Horeca.
Este vital ca deciziile fiscale să fie luate cu o înțelegere profundă a impactului lor asupra economiei și a oamenilor reali care se luptă să-și mențină afacerile în viață. În acest moment dificil, empatia și sprijinul guvernamental ar putea face diferența între supraviețuirea și falimentul multor întreprinderi de valoare din țara noastră.
După o luptă îndelungată pentru revenire în urma pandemiei, sectorul HoReca se află acum în fața unor provocări fiscale noi și descurajante.
În încheiere, aș dori să subliniez că în timp ce discutam cu antreprenorii din sectorul HoReca, nu am putut să nu simt că eforturile și aspirațiile lor sunt puse în pericol de decizii care par să îi ignore sau să îi înțeleagă greșit. Fiecare dintre noi, indiferent de rolul nostru în economie sau societate, ar trebui să ne gândim profund la impactul acestor măsuri și să căutăm soluții care să ne servească cu adevărat pe termen lung.
Cuvintele și cifrele sunt importante, dar la fel sunt și oamenii, speranțele și visele lor. Să nu le uităm în ecuația noastră economică>, a concluzionat Daniel Palaghianu.
Partajează acest conținut:
