SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
O decizie cu efecte majore în sistemul penitenciar românesc a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, care a anulat sintagma „criteriul conduitei” din regulamentul ce condiționa accesul persoanelor private de libertate la studii universitare, conform sursei citate stiripesurse.ro.
Prin Sentința civilă nr. 79/2024, pronunțată în dosarul nr. 1139/33/2023, instanța a dispus anularea parțială a art. 86 alin. (2) din Ordinul ministrului justiției nr. 1322/C/2017, stabilind că prevederea „aprobarea este condiționată de conduita deținutului” este nelegală și trebuie înlăturată. Hotărârea, rămasă definitivă, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 990/28 octombrie 2025, devenind general obligatorie.
Contextul cauzei
Acțiunea a fost introdusă de un deținut condamnat la 19 ani și o lună de închisoare, care a reclamat refuzul administrației penitenciarului de a-i permite continuarea studiilor universitare la Facultatea de Psihologie și Științele Educației – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Administrația a motivat refuzul invocând „conduita necorespunzătoare” a deținutului, conform articolului atacat.
În lipsa unei căi administrative, reclamantul a acționat în judecată Ministerul Justiției, solicitând anularea criteriului de conduită ca nelegal și discriminatoriu.
Argumentele reclamantului
Deținutul a invocat articolele 1 alin. (5) și 16 alin. (1) din Constituție – principiul legalității și egalității în fața legii –, precum și articolele 56 alin. (1) și 79 din Legea nr. 254/2013, care stabilesc că drepturile persoanelor condamnate pot fi restrânse numai prin lege, nu prin ordine sau regulamente.
Acesta a susținut că dreptul la educație este un drept fundamental, nu o recompensă, iar condiționarea sa de „conduită” reprezintă o îngrădire neconstituțională.
Poziția Ministerului Justiției
Ministerul a cerut respingerea acțiunii, arătând că analiza conduitei ar fi justificată de rațiuni de securitate și disciplină în penitenciare. S-a invocat inclusiv comportamentul anterior al reclamantului, considerat inadecvat, și s-a susținut că textul regulamentar este „clar și proporțional”.
Motivarea instanței
Curtea de Apel Cluj a reținut că:
- Legea nr. 254/2013 nu prevede conduita printre criteriile de acces la educație;
- Ordinul ministrului nu poate introduce condiții suplimentare față de cele stabilite prin lege;
- Dreptul la învățătură, garantat de art. 32 din Constituție, poate fi restrâns numai prin lege, potrivit art. 53 din Constituție;
- Potrivit art. 4 din Legea 24/2000, actele administrative subordonate trebuie să respecte limitele actului normativ superior.
Instanța a concluzionat că Ministerul Justiției a depășit cadrul legal, restrângând nejustificat un drept fundamental.
„Dreptul la învățătură poate fi restrâns doar prin lege, nu printr-un act administrativ. Introducerea conduitei ca filtru de acces echivalează cu o îngrădire neconstituțională”, se arată în motivare.
Consecințele hotărârii
Decizia Curții de Apel Cluj determină modificarea regulamentului intern al Administrației Naționale a Penitenciarelor și poate constitui precedent pentru alte zeci de acțiuni similare. Hotărârea întărește principiul potrivit căruia drepturile persoanelor private de libertate pot fi limitate doar prin lege, nu prin acte administrative interne.
Publicarea în Monitorul Oficial face ca această decizie să devină obligatorie pentru toate penitenciarele din țară, reafirmând dreptul la educație ca instrument esențial pentru reintegrarea socială a persoanelor aflate în detenție.
Partajează acest conținut:
