SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel a confirmat că dosarul penal în care sunt inculpați Valentin Ciprian George Potre, Gabriel Florin Potre, Ungur Gheorghe Florin, Toma Silviu Marian și Bițiș Gheorghe Mugurel pate merge mai departe spre judecata pe fond, după ce a respins contestația formulată împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Bihor în camera preliminară.
Prin minuta pronunțată la data de 15 aprilie 2026, instanța a respins ca nefondată contestația formulată de inculpatul Gabriel Florin Potre împotriva încheierii penale din 6 aprilie 2026, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bihor. Cu alte cuvinte, Curtea de Apel a confirmat concluzia Tribunalului Bihor potrivit căreia rechizitoriul este legal, probele au fost administrate legal, actele de urmărire penală sunt valabile, iar cauza poate fi judecată pe fond.
Cine sunt inculpații și cum este structurat dosarul
Dosarul îi vizează pe:
- Valentin Ciprian George Potre
- Gabriel Florin Potre
- Ungur Gheorghe Florin
- Toma Silviu Marian
- Bițiș Gheorghe Mugurel
În cauză figurează, de asemenea, Tîrla Roxana Larisa în calitate de parte vătămată și Petrică Nicolae Ciprian în calitate de parte civilă.
Potrivit rechizitoriului, inculpații sunt acuzați de un ansamblu de fapte grave, între care:
- trafic de influență;
- cumpărare de influență;
- șantaj;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată;
- uz de fals;
- furt;
- furt calificat;
- instigare la unele dintre aceste infracțiuni.
Ancheta nu vizează un singur episod izolat, ci mai multe episoade penale distincte, desfășurate pe o perioadă extinsă, din noiembrie 2022 până în octombrie 2023. Procurorii prezintă în rechizitoriu o succesiune de fapte interconectate, care ar gravita în jurul acelorași relații, interese, presiuni și avantaje urmărite.
În esență, dosarul are o structură complexă, cu mai multe paliere: episoade privind pretinse intervenții pentru obținerea unor credite, folosirea unui înscris despre care acuzarea spune că este fals, acte de constrângere calificate drept șantaj, un episod de furt al unui autoturism și, în final, un episod de furt calificat care a dus la flagrant și la consolidarea dosarului penal.
Cum sunt împărțite acuzațiile pe fiecare inculpat
Valentin Ciprian George Potre a fost trimis în judecată pentru nouă fapte: trafic de influență; șantaj; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată; o a doua faptă de trafic de influență; instigare la trafic de influență; furt; încă două fapte de șantaj; instigare la furt calificat.
Gabriel Florin Potre a fost trimis în judecată pentru: fals în înscrisuri sub semnătură privată; șantaj; furt calificat.
Ungur Gheorghe Florin este acuzat de: cumpărare de influență și uz de fals.
Toma Silviu Marian este judecat pentru: cumpărare de influență și șantaj.
Bițiș Gheorghe Mugurel este trimis în judecată pentru cumpărare de influență.
Credite, intervenții și bani pretinși pentru obținerea aprobărilor
Una dintre principalele componente ale dosarului privește acuzațiile de trafic de influență și cumpărare de influență.
Potrivit minutei Tribunalului Bihor, pentru Valentin Potre sunt reținute două infracțiuni de trafic de influență, una comisă în noiembrie 2022 și cealaltă în primăvara anului 2023. În paralel, pentru Ungur Gheorghe Florin, pentru Toma Silviu Marian și separat pentru Bițiș Gheorghe Mugurel, rechizitoriul reține fapte de cumpărare de influență.
În această cauză, nucleul acuzațiilor este legat de obținerea unor credite bancare și de promisiunea că aprobarea lor ar putea fi „rezolvată” în schimbul unor sume de bani. Potrivit descrierii din dosar, unul dintre episoade se referă la solicitarea sumei de 10.000 de lei, prezentată drept „dreptul la bancă”, adică bani care, potrivit acuzației, ar fi urmat să fie remiși sub aparența că ajung la persoane care pot influența aprobarea creditului. Un alt episod privește o pretenție de 20% din valoarea creditului, tot în legătură cu obținerea unei finanțări.
Cum descriu procurorii mecanismul: aceeași relație, mai multe episoade, aceleași interese
Din ansamblul acuzațiilor reiese că anchetatorii nu privesc episoadele privind creditele ca fiind separate de restul dosarului. Dimpotrivă, acestea par a constitui punctul de plecare al relațiilor dintre persoanele implicate și al tensiunilor care, ulterior, ar fi degenerat în acte de presiune, constrângere și, în final, în episoade de furt.
Dosarul este construit pe ideea unei relații infracționale continue, în care promisiunea de influență pentru obținerea creditelor, folosirea unor documente nereale, presiunile exercitate asupra persoanei vătămate și episoadele ulterioare privind bunurile și sumele de bani se leagă unele de altele.
Adeverința considerată falsă și rolurile atribuite inculpaților
Un alt capitol central al cauzei privește un înscris pe care procurorii îl califică drept fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În minuta Tribunalului Bihor se arată că, pentru Valentin Potre, este reținută instigarea la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă comisă la data de 7 decembrie 2022. Pentru Gabriel Potre este reținută chiar infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cu aplicarea dispozițiilor privind participația improprie. În legătură cu același episod, pentru Ungur Gheorghe Florin apare acuzația de uz de fals, tot la data de 7 decembrie 2022.
Corelarea acestor încadrări arată modul în care acuzarea susține că s-ar fi desfășurat faptele. Procurorii afirmă, în esență, că pentru susținerea unui dosar de credit ar fi fost întocmită o adeverință care atesta în mod nereal existența unor raporturi de muncă și a unor venituri. Concret, documentul ar fi fost completat cu datele unei firme și ar fi fost folosit pentru a crea aparența că solicitantul creditului este angajat și îndeplinește condițiile de eligibilitate financiară.
Din distribuția acuzațiilor rezultă că Valentin Potre este indicat de acuzare drept persoana care ar fi determinat comiterea faptei, Gabriel Potre ca participant la realizarea înscrisului, iar Ungur Gheorghe Florin ca persoana care ar fi folosit documentul.
Șantajul, în forma descrisă de rechizitoriu: presiuni repetate, bani, rate și bunuri
Potrivit datelor din dosar, Valentin Potre a fost trimis în judecată pentru trei fapte de șantaj: una comisă în perioada noiembrie 2022 – decembrie 2022, o alta la data de 9 august 2023 și o a treia la data de 5 septembrie 2023.
Gabriel Potre este acuzat de o faptă de șantaj comisă la data de 6 septembrie 2023.
Toma Silviu Marian este trimis în judecată pentru șantaj în formă continuată, prin două acte materiale comise la datele de 5 și 6 septembrie 2023.
Această succesiune cronologică sugerează că, în viziunea acuzării, nu este vorba despre un incident singular, ci despre o serie de acte de constrângere exercitate pe o perioadă lungă, în mai multe momente distincte și, uneori, cu participarea mai multor persoane.
Procurorii susțin că funcționara bancară ar fi fost amenințată și constrânsă să participe la demersuri privind acordarea unor credite, iar ulterior presiunea s-ar fi transferat asupra obligațiilor de plată și a restituirii unor sume.
Episodul autoturismului: de la presiune la acuzația de furt
În contextul acuzațiilor de șantaj apare și unul dintre episoadele cele mai importante din dosar: cel privind autoturismul persoanei vătămate.
Potrivit acuzării, mașina ar fi fost luată și păstrată drept garanție pentru plata unor sume sau a unor rate bancare. În logica rechizitoriului, acest episod nu apare ca unul separat de șantaj, ci ca parte a aceluiași mecanism de constrângere. Cu alte cuvinte, procurorii susțin că bunul ar fi fost folosit ca instrument de presiune, iar restituirea sa ar fi fost condiționată de remiterea unor sume ori de îndeplinirea unor obligații.
Pe lângă legătura factuală cu șantajul, același episod a generat și o acuzație distinctă de furt.
În sarcina lui Valentin Potre, procurorii au reținut o faptă de furt prevăzută de art. 228 alin. 1 Cod penal, comisă în jurul datei de 28 iulie 2023. Starea de fapt descrisă în dosar privește luarea cheilor și a autoturismului persoanei vătămate, mașina fiind păstrată, potrivit acuzației, ca formă de garanție pentru plata unor datorii sau rate.
De ce susține acuzarea că șantajul nu a fost un episod marginal
În logica rechizitoriului, șantajul nu apare ca un detaliu secundar, ci ca un mijloc prin care s-ar fi urmărit menținerea controlului asupra persoanei vătămate, atât în faza în care se urmărea obținerea unor avantaje, cât și ulterior, când relațiile s-ar fi deteriorat.
Astfel, procurorii descriu o evoluție a presiunilor: de la solicitări și promisiuni legate de credite, la amenințări și constrângeri privind bani, rate și bunuri, apoi la luarea autoturismului și, în final, la episoade mai grave, culminând cu furtul calificat din octombrie 2023.
Punctul culminant al cauzei: furtul calificat din 24 octombrie 2023
Cea mai gravă secvență factuală din dosar este, potrivit rechizitoriului, episodul din 24 octombrie 2023, în legătură cu care au fost formulate acuzații de furt calificat și instigare la furt calificat.
Pentru Gabriel Potre, rechizitoriul reține infracțiunea de furt calificat.
Pentru Valentin Potre, procurorii rețin instigarea la infracțiunea de furt calificat, faptă încadrată prin raportare la art. 228 alin. 1 și art. 229 alin. 1 lit. b, c, d și alin. 2 lit. b Cod penal. În starea de fapt descrisă de procurori, episodul este prezentat ca o pătrundere într-o locuință prin garaj, pe timpul nopții, cu folosirea unor obiecte apte să forțeze accesul și cu sustragerea unor sume de bani și bunuri.
Potrivit tezei acuzării, Gabriel Potre ar fi fost cel care a pătruns efectiv în imobil, în timp ce Valentin Potre ar fi avut rolul de a-l determina și de a-l sprijini, inclusiv prin furnizarea de informații și prin prezența în zonă.
Procurorii susțin că accesul la garaj ar fi fost pregătit în prealabil, într-un context în care ar fi fost cerute cheile de la garajul locuinței unde stătea un apropiat al persoanei vătămate, scopul fiind acela de a intra și de a sustrage bani din seif.
Flagrantul care a schimbat dinamica anchetei
Potrivit stării de fapt reținute în dosar, ancheta a ajuns într-un punct decisiv în momentul flagrantului.
Conform descrierii procurorilor, după sustragerea banilor și a bijuteriilor, inculpatul care ieșea din locuință ar fi fost prins în momentul în care se îndrepta spre mașina în care îl aștepta celălalt frate.
Acesta este, în economia întregii cauze, momentul în care dosarul ar fi căpătat o consistență probatorie imediată. Ulterior, anchetatorii au reunit și celelalte episoade anterioare – cele privind creditele, influența pretinsă, adeverința falsă, șantajele și furtul autoturismului – într-o singură construcție penală.
De ce a apreciat Tribunalul Bihor că procesul poate merge mai departe
În camera preliminară, inculpații pot ridica excepții privind competența instanței, legalitatea rechizitoriului, legalitatea administrării probelor ori validitatea unor acte de urmărire penală. Aceasta este etapa în care se verifică dacă dosarul poate sau nu să intre în judecata propriu-zisă.
Tribunalul Bihor a respins excepțiile formulate și a conchis că nu există neregularități procedurale de natură să împiedice procesul. Formularea din minută este explicită: instanța constată competența și legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Asta înseamnă că, în opinia instanței de cameră preliminară, dosarul a fost trimis legal în judecată, iar materialul probator nu prezintă vicii care să impună restituirea cauzei la parchet sau excluderea unor acte esențiale de urmărire penală.
Prin faptul că Curtea de Apel a respins contestația, această concluzie a fost menținută.
Controlul judiciar a fost menținut pentru Valentin Potre și Gabriel Potre
Tot la data de 6 aprilie 2026, Tribunalul Bihor a soluționat și verificarea măsurilor preventive în dosarele asociate fazei de fond.
Printr-o încheiere distinctă, instanța a decis, în baza art. 207 alin. 4 și 7 raportat la art. 348 Cod procedură penală, să mențină controlul judiciar pentru Valentin Potre și Gabriel Potre, constatând legalitatea și temeinicia măsurii.
În ceea ce îl privește pe Valentin Potre, instanța a stabilit obligația de:
- a se prezenta în fața instanței ori de câte ori este chemat;
- a anunța de îndată schimbarea locuinței;
- a se prezenta la Poliția Municipiului Oradea, Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere;
- a nu părăsi teritoriul țării fără încuviințare;
- a nu comunica direct sau indirect cu coinculpatul Gabriel Potre, cu persoana vătămată și cu martorii din dosar.
Pentru Gabriel Potre, obligațiile sunt, în esență, aceleași, cu diferența că supravegherea este realizată prin Poliția Municipiului Beiuș, Biroul Supravegheri Judiciare. Și în cazul său operează interdicția de a comunica direct sau indirect cu coinculpatul Valentin Potre, cu persoana vătămată și cu martorii indicați de instanță.
Tribunalul a atras atenția că, în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor impuse, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau chiar cu arestarea preventivă.
Instanța a mai arătat că următoarea verificare a legalității și temeiniciei măsurii preventive nu poate avea loc mai târziu de 4 iunie 2026.
Ce urmează de acum înainte: judecata pe fond
După această etapă, cauza intră în faza esențială a procesului penal: judecata pe fond.
Acolo vor fi puse în discuție probele administrate de procurori, vor putea fi audiați inculpații, partea vătămată, partea civilă și martorii, vor fi confruntate teza acuzării și apărările formulate de inculpați, iar instanța va analiza dacă faptele reținute în rechizitoriu se confirmă sau nu.
Aceasta este etapa în care instanța va trebui să răspundă la întrebările decisive: dacă acuzațiile se dovedesc, în ce măsură se dovedesc, care este contribuția fiecărui inculpat și care este încadrarea juridică finală a faptelor, dacă acestea vor fi confirmate.
Partajează acest conținut:
