Competența instanței de contencios administrativ și fiscal în cazul cererilor având ca obiect executarea contractelor de achiziții publice | Practică neunitară

În cadrul întâlnirii președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios
administrativ și fiscal, 22 – 23 mai 2023, din conţinutul adresei trimisă de Curtea de Apel Bucureşti rezultă că, problema de drept a apărut în cadrul Tribunalului Bucureşti Secţiei a II a Contencios Administrativ şi Fiscal, privind competența instanței de contencios administrativ și fiscal în cazul cererilor având ca obiect executarea contractelor de achiziții publice.

În opinia referentului de la Tribunalul Bucureşti Secţia a II a Contencios Administrativ şi Fiscal, potrivit părţii relevante a art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procesele şi cererile
privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de
către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

Norma de competenţă reprodusă textual a intrat în vigoare pe data de 13.09.2022, modificarea fiind operată prin Legea nr. 208/2022, marcând o revenire a competenţei cauzelor având ca obiect executarea – în sens larg -contractelor de achiziţii publice la instanţa de contencios administrativ şi fiscal. Începând cu această dată, 13.09.2022, raportat şi la dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă, instanţele de contencios administrativ şi fiscal devin competente să judece
cauzele având ca obiect executarea contractelor de achiziţii publice, cu excepţia situaţiei reglementate de art. 53 alin. (1 ind. 1) din Legea nr. 101/2016, respectiv în situaţia în care
se invocă motive independente de autoritatea contractantă.

Totuşi, raportat la o anumită normă tranzitorie, în practică s-a conturat şi o a doua opinie, care leagă verificarea şi stabilirea competenţei şi de un al doilea criteriu cronologic,
respectiv cel al iniţierii procedurilor de achiziţie finalizate cu încheierea contractelor de achiziţii publice. Este vorba despre art. V alin. (3) din Legea nr. 208/2022, care dispune că
prevederile prezentei legi se aplică procedurilor de atribuire iniţiate după data intrării sale în vigoare.

Conform acestei opinii, chiar dacă instanţa de contencios administrativ este învestită după data de 13.09.2023 cu o cererea având ca obiect executarea unui contract de achiziţii
publice, ar trebui să îşi decline competenţa în favoarea instanţei civile, dacă procedura de achiziţie publică a fost iniţiată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 208/2022.

S-a apreciat că această orientare este eronată.

Norma tranzitorie este una de drept substanţial. Schimbarea normei de competenţă are însă caracter procedural şi se analizează doar prin raportare la data sesizării instanţei, fără să prezinte relevanţă data iniţierii procedurii de achiziţie, înainte sau după intrarea în vigoare a Legii nr. 208/2022. Interpretarea corectă este susţinută de Sentinţa civilă pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.