Codul de procedură penală, aliniat Constituției: noi reglementări privind recursul în casație

Guvernul României a adoptat joi 9 octombrie , în cadrul ședinței săptămânale, proiectul de lege pentru modificarea art. 438 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 1352010 privind Codul de procedură penală, un act normativ care vizează eliminarea unei inechități procesuale semnalate de Curtea Constituțională la începutul acestui an.

Prin această intervenție legislativă, inculpatul dobândește dreptul de a formula recurs în casație atunci când instanța, în mod greșit, nu a dispus încetarea procesului penal, deși exista un temei legal în acest sens.

Demersul Guvernului survine în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 50/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025. Prin această decizie, Curtea a constatat că dispozițiile actuale ale art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, întrucât îl exclud pe inculpat de la dreptul de a promova recurs în casație în situația în care instanța nu dispune încetarea procesului penal.

CCR a subliniat că această omisiune legislativă creează o inegalitate între participanții la procesul penal, întrucât doar procurorul și partea civilă puteau formula această cale extraordinară de atac, nu și inculpatul, deși acesta se afla într-o situație identică din punct de vedere juridic.

„Excluderea inculpatului de la posibilitatea de a declara recurs în casație conduce la menținerea unor hotărâri de condamnare nelegale și încalcă principiul egalității armelor, parte integrantă a dreptului la un proces echitabil”, se arată în considerentele deciziei Curții.

Conform Constituției României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial (art. 147 alin. 4). În consecință, Ministerul Justiției a inițiat procesul de modificare legislativă, lansând, la 23 iulie 2025, proiectul de lege în dezbatere publică.

Textul supus aprobării propune completarea art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală, astfel încât recursul în casație să poată fi exercitat și de inculpat, nu doar de procuror sau partea civilă, în ipoteza în care instanța, din eroare, nu a dispus încetarea procesului penal.

Această modificare vine să puna în acord Codul de procedură penală cu art. 129 din Constituție, care garantează folosirea căilor de atac, dar și cu principiile convenționale privind dreptul la un proces echitabil, consacrate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În motivarea sa, Curtea Constituțională a subliniat că actuala reglementare privează inculpatul de un instrument esențial de apărare. În lipsa posibilității de a formula recurs în casație, o persoană condamnată în mod eronat era lipsită de orice mijloc procedural pentru a corecta o eroare de drept privind încetarea procesului penal.

„Condamnarea unei persoane printr-o hotărâre definitivă pronunțată în lipsa unui temei legal produce consecințe grave asupra existenței acesteia, restrângând exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale pentru perioade considerabile. O asemenea situație nu poate fi acceptată într-un stat de drept”, a precizat Curtea.

Astfel, noua reglementare restabilește simetria procesuală între toate părțile din procesul penal, garantând că fiecare are acces la aceleași căi de atac în fața unei eventuale erori judiciare.

Recursul în casație reprezintă o cale extraordinară de atac destinată îndreptării erorilor de drept comise de instanțele de judecată în soluționarea definitivă a cauzelor. Spre deosebire de apel, care reanalizează cauza sub aspectul faptelor și al probelor, recursul în casație vizează exclusiv legalitatea hotărârii definitive.

Doctrina penală a descris această cale de atac drept o garanție esențială a unei justiții corecte, menită să asigure unitatea practicii judiciare și respectarea legii. Noua modificare extinde această garanție și asupra inculpatului, consolidând protecția dreptului la apărare.

După adoptarea în Guvern, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. Odată promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial, noua reglementare va intra în vigoare și va permite reexaminarea hotărârilor definitive în care s-au produs erori de drept privind încetarea procesului penal.

Această intervenție legislativă este apreciată de specialiștii în drept penal ca fiind necesară și echitabilă, întrucât corectează un dezechilibru semnalat de practică și de jurisprudența Curții Constituționale.

Prin adoptarea acestui proiect, Guvernul României face un pas important spre armonizarea legislației penale cu exigențele constituționale și europene, reafirmând principiul că drepturile procesuale nu pot fi privilegii selective, ci garanții universale ale unui proces echitabil.