Cinci organizații profesionale, printre care și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului condusă de șefa Curții de Apel Oradea Florica Roman, cer să fie consultați de guvernanți

Vor să participe la dezbateri cu o delegație a reprezentanților asociatiilor profesionale ale magistratilor. Vor sa fie consultati in problema modificarilor pe care coalitia de guvernare intentioneaza sa le faca in ceea ce priveste pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor. Asociatia Magistratilor din Romania – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca , Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania – condusa de judecatoarea Dana Girbovan , Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – condusa de judeatoarea Florica Roman, Asociatia Procurorilor din Romania – condusa de procuroarea pensionara Elena Iordache , si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania – condusa de procuroarea pensionara Kibedi Katalin , i-au trimis o solicitare presedintelui Senatului, Nicolae Ciuca, in care isi anunta dorinta de a participa la lucrarile in care se va dezbate noul proiect de lege privind pensiile de serviciu.

Asociațiile profesionale ale magistraților atrag atentia ca nu pensiile judecatorilor si procurorilor sunt cele care impovareaza bugetul statului, avand in vedere ca in iulie 2019 erau 3.814 pensionari magistrati, pentru ca in luna ianuarie 2023 numarul acestora sa fie de 4.468. Deci o crestere infima. In plus, numarul judecatorilor si procurorilor beneficiari de pensii de serviciu reprezinta doar 1,92% din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu si speciale.

Iată scrisoare asociațiilor magistraților:

“Catre

SENATUL ROMANIEI

Domnului Presedinte, Nicolae-Ionel CIUCA

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, infiintata in anul 1993 – pentru a continua traditiile si scopurile Asociatiei Magistratilor si Avocatilor (AMA), creata in 1933 si a carei activitate a incetat in timpul regimului comunist -, AMR fiind declarata ca asociatie ‘de utilitate publica’ prin Hotararea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membra a Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM) si a Asociatiei Europene a Judecatorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail [email protected], reprezentata legal de judecator dr. Andreea Ciuca, presedinte,

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), cu sediul in cu sediul in Oradea, Parcul Traian nr.10, judetul Bihor, e-mail [email protected], membra a Asociatiei Magistratilor Europeni pentru Democratie si Libertate – MEDEL, reprezentata prin judecator Dana Girbovan, presedinte,

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), organizatie neguvernamentala, apolitica si profesionala a judecatorilor, cu sediul in municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, [email protected], reprezentata de judecator Florica Roman, presedinte,

Asociatia Procurorilor din Romania (APR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a procurorilor, cu sediul in municipiul Bucuresti, Bd. Libertatii nr. 12-14, e-mail [email protected], reprezentata de procuror (pens.) Elena Iordache, presedinte,

Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR), organizatia neguvernamentala a judecatorilor si procurorilor pensionari, cu sediul in Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail [email protected], reprezentata legal de procuror (pens.) Kibedi Katalin,

va solicitam sa ne acordati posibilitatea de a participa la lucrarile Senatului vizand dezbaterea proiectului de lege L4/2023, in scopul de a ne putea sustine argumentele prezentate in Memoriul detaliat si obiectiv fundamentat pe care l-am transmis Presedintelui Senatului la 12.02.2023, precum si argumentele expuse in amicus curiae transmis Curtii Constitutionale.

O serie dintre argumentele noastre au primit confirmarea prin Decizia nr. 467/02.08.2023 a Curtii Constitutionale.

Avand in vedere ca, dupa controlul de constitutionalitate a priori, Proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost reinregistrat la Senat, in 8 august 2023 (L4/2023), va rugam sa ne aduceti la cunostinta data la care vor avea loc dezbaterile in Senat si informatiile necesare pentru a putea participa o delegatie din partea asociatiilor noastre profesionale.

Solicitarile noastre au in vedere importanta acestui proiect de lege pentru statutul judecatorilor si procurorilor, pentru organizarea instantelor si, in consecinta, pentru calitatea actului de justitie – mai cu seama prin raportare la realitatea concreta din sistemul judiciar.

Astfel, in numai trei luni (noiembrie 2022 – ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din functie, prin pensionare, 335 magistrati.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizand resursele umane la data de 1 februarie 2023, numarul magistratilor care au formulat cereri de pensionare in perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numarul judecatorilor din 9 curti de apel la un loc sau cu numarul procurorilor din tot atatea parchete de pe langa curtile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Targu-Mures sau Parchetele de pe langa aceste curti de apel).

Lipsa vadita si acuta a resurselor umane determinata de aceasta stare de lucruri are implicatii negative majore asupra organizarii activitatii instantelor si parchetelor, asupra celeritatii si calitatii actului de justitie al carui destinatar este cetateanul.

De asemenea, mentionam ca, referitor la impactul economic, se constata o falsa problema pusa prin Expunerea de motive, lasand sa se inteleaga ca prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu ‘pensiile speciale’.

In primul rand, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, pensiile judecatorilor si procurorilor nu sunt ‘speciale’, ci sunt ‘pensii de serviciu’. Prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constitutionala a reconfirmat regimul sever al incompatibilitatilor magistratilor, facand si comparatia cu alte sisteme de drept: ‘Spre deosebire de alte sisteme constitutionale (spre exemplu, Germania sau Suedia; a se vedea Avizul nr. 806/2015 privind libertatea de expresie a judecatorilor, adoptat de Comisia de la Venetia, la cea de-a 103-a sa reuniune plenara din 19-20 iulie 2015), care sunt mai permisive in ceea ce priveste compatibilitatea functiei de judecator cu cele de demnitate publica, in sistemul nostru constitutional normele antereferite sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitatile care insotesc functia de judecator/procuror, ratiunea acestora fiind aceea de a evita confuziunea intre aceste functii si orice alte functii publice sau private, indiferent de natura lor (politica sau economica)’ – paragr. 169.

In al doilea rand, conform datelor publicate in presa, in iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecatori si procurori, iar in luna ianuarie 2023 numarul acestora era de 4.468.

Asadar, nu ‘pensiile de serviciu’ ale judecatorilor si procurorilor sunt pensiile care greveaza in masura covarsitoare bugetul statului. Aceasta realitate este confirmata si de seria de cifre enumerate in considerentele Deciziei nr. 900/2020 a Curtii Constitutionale, din care rezulta ca numarul judecatorilor si procurorilor beneficiari de pensii de serviciu reprezinta numai 1,92% din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu si speciale. Prin urmare, motivul reducerii cheltuielilor cu ‘pensiile speciale’, aratat in Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, in defavoarea judecatorilor si procurorilor, a conditiilor de pensionare si a cuantumului pensiei de serviciu.

Astfel cum am motivat punctual, detaliat si intemeiat, in Memoriul amicus curiae depus la Curtea Constitutionala (in dosarul nr. 1727AI/2023), proiectul de lege trebuie sa fie in concordanta cu principiul legalitatii si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, sa fie clar si previzibil – respectand exigentele calitative cerute unei legi –, sa fie fundamentat, sa respecte independenta justitiei, in ambele sale componente – functionala si personala –, sa nu ignore faptul ca pensia de serviciu a magistratilor beneficiaza de o ampla consfintire si la nivel international.

Cu consideratie,

AMR, prin jud. dr. Andreea Ciuca

UNJR, prin jud. Dana Girbovan

AJADO, prin jud. Florica Roman

APR, prin proc. dr. Elena Iordache

ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin”