Bomba în raportul Comisiei de la Veneția: Anularea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate / Anularea poate fi permisă numai în circumstanțe ”foarte excepționale” / Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere

Comisia de la Veneția a făcut public luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională.”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.

”Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția în raportul său.

Instituția arată că ”trebuie avut în vedere faptul că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională a României, chiar dacă nu este prima decizie judecătorească de anulare a alegerilor prezidențiale din Europa, este specială din mai multe puncte de vedere”. 

În primul rând, Curtea Constituțională s-a sesizat din oficiu în baza unei dispoziții de competență extinsă potrivit căreia „Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și confirmă rezultatele votului”. În al doilea rând, decizia se bazează pe interferența prin intermediul rețelelor de socializare și pe utilizarea disfuncțională a tehnologiilor digitale și a IA în favoarea unuia dintre candidați. Astfel, deficiența nu este direct legată de procesul electoral în sine, ci mai degrabă de faza pregătitoare a alegerilor și de influența netransparentă asupra alegătorilor. 

În al treilea rând, deși decizia se întemeiază pe o încălcare a dispozițiilor legilor electorale, în special a legilor privind finanțarea și, prin urmare, pe lipsa de corectitudine a alegerilor, se pare că Curtea a identificat, de asemenea, un atac la adresa suveranității statului român ca urmare a influenței externe asupra procesului electoral.