SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Bihor a menținut măsurile asigurătorii dispuse în dosarul penal în care Bogdan Gheorghiță Tîrpe, administrator al SC Semcereal SRL, a fost trimis în judecată pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar societatea Semcereal SRL a fost deferită justiției pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit minutei pronunțate la 12 iunie 2026, instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii asigurătorii instituite prin ordonanța procurorului din 4 noiembrie 2025 și a menținut sechestrul asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, precum și poprirea sumelor de bani deținute de inculpați, până la concurența valorii pagubei de 5.340.501,4597 lei.
Soluția privind măsurile asigurătorii vine după ce Tribunalul Bihor a dispus, prin încheierea de cameră preliminară din 13 mai 2026, începerea judecății în cauza în care Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor îi acuză pe Tîrpe și Semcereal că ar fi construit, prin intermediul unui contract de ipotecă mobiliară, aparența unei garanții reale în favoarea creditorului SC Merpano SRL. În centrul dosarului se află un contract datat 18 iulie 2024, despre care procurorii susțin că ar fi fost semnat fals la rubricile unor garanți ipotecari, creând astfel impresia că terți ar fi acceptat să răspundă cu bunurile lor pentru datoria Semcereal.
O relație comercială transformată în dosar penal
Potrivit încheierii Tribunalului Bihor, dosarul are la bază o relație comercială dintre SC Semcereal SRL și SC Merpano SRL. Semcereal, societate administrată de Bogdan Gheorghiță Tîrpe, avea față de Merpano un debit semnificativ, evaluat în actele cauzei la 1.743.570,54 lei. Pentru garantarea acestei datorii, la data de 18 iulie 2024 ar fi fost întocmit un contract de ipotecă mobiliară, document destinat să ofere creditorului o siguranță suplimentară în cazul în care debitorul nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de plată.
În mod obișnuit, o ipotecă mobiliară funcționează ca o garanție asupra unor bunuri mobile sau asupra unor categorii de bunuri. Ea permite creditorului, în anumite condiții, să urmărească bunurile grevate dacă datoria nu este plătită. În practică, un asemenea instrument juridic poate avea o greutate majoră într-o relație comercială: creditorul acceptă să continue raportul contractual sau să acorde un termen de plată tocmai pentru că i se prezintă o garanție care pare reală, valabilă și executabilă.
În acest dosar, însă, procurorii susțin că tocmai aparența de legalitate a garanției ar fi fost folosită pentru inducerea în eroare a creditorului. Conform acuzației, Bogdan Gheorghiță Tîrpe ar fi transmis reprezentanților Merpano date de identificare și două liste cu bunuri aparținând unor persoane juridice, pentru ca acestea să fie introduse în contractul de ipotecă mobiliară. Ulterior, după tehnoredactarea actului, acesta ar fi fost predat creditorului ca fiind un contract semnat și asumat de garanții ipotecari.
Încheierea Tribunalului Bihor rezumă acuzația într-o formulare esențială: inculpatul, în calitate de administrator al Semcereal, ar fi transmis datele și listele de bunuri în vederea întocmirii contractului de ipotecă, iar apoi ar fi indus în eroare reprezentanții Merpano prin înmânarea Contractului de ipotecă mobiliară nr. 30/18.07.2024, „semnat în fals” la rubricile garanților ipotecari. Potrivit aceluiași act, Tîrpe ar fi atestat că persoanele respective erau membri de familie și că erau de acord să garanteze cu bunurile înscrise în anexa contractului.
Aceasta este, în esență, miza factuală a dosarului: procurorii nu susțin doar că o datorie comercială nu ar fi fost achitată, ci că pentru garantarea acelei datorii ar fi fost creat și folosit un document cu semnături false, care ar fi făcut ca creditorul să creadă că are la dispoziție garanții reale asupra bunurilor unor terți.
Contractul de ipotecă mobiliară și rolul garanților ipotecari
Contractul indicat în rechizitoriu, nr. 30/18.07.2024, avea rolul de a garanta debitul Semcereal către Merpano. Din descrierea făcută de instanță rezultă că actul includea rubrici pentru garanți ipotecari, adică persoane sau entități care ar fi acceptat ca anumite bunuri să fie afectate garanției. Tocmai aceste rubrici sunt contestate în dosar.
Procurorii susțin că semnăturile de la rubricile garanților ar fi fost false. Mai exact, în încheiere se arată că actul ar fi fost semnat în fals la rubricile aferente unor garanți ipotecari, printre care o societate comercială și o întreprindere individuală. Din perspectiva acuzării, problema nu este una pur formală. Dacă semnăturile garanților nu erau reale, atunci garanția nu exprima consimțământul celor ale căror bunuri urmau să fie afectate. În consecință, creditorul ar fi primit un document care părea să îi ofere siguranță juridică, dar care, în realitate, ar fi avut la bază un consimțământ inexistent.
Acest detaliu explică de ce dosarul a trecut din sfera unei posibile dispute civile sau comerciale în zona penală. O simplă neplată a unei datorii este, de regulă, o chestiune civilă sau comercială. Însă atunci când neplata este însoțită, potrivit acuzației, de prezentarea unui contract pretins fals semnat, care produce efecte juridice și permite declanșarea executării silite împotriva unor terți, fapta capătă o dimensiune penală.
În logica rechizitoriului, creditorul Merpano ar fi fost determinat să creadă că, în eventualitatea executării silite, bunurile și patrimoniul garanților ipotecari pot fi urmărite. Încheierea Tribunalului consemnează că această „falsă reprezentare” ar fi stat la baza mecanismului ulterior de executare, moment în care contractul de ipotecă a început să producă efecte concrete asupra patrimoniilor vizate.
De la garanția pretins falsă la executarea silită
Unul dintre cele mai importante aspecte ale stării de fapt este faptul că actul contestat nu ar fi rămas fără consecințe. Potrivit încheierii de cameră preliminară, contractul de ipotecă mobiliară a fost urmat de demararea procedurii de executare silită împotriva garanților ipotecari indicați în document.
Actele de executare au fost comunicate la data de 11 iulie 2025, în dosare execuționale aflate pe rolul unui birou de executor judecătoresc. Suma totală urmărită în aceste proceduri este indicată în documentele instanței la 5.340.501,4597 lei. Aceasta este compusă din 1.571.080,14 lei debit principal, 3.699.893,7297 lei penalități de întârziere și 69.527,59 lei cheltuieli de executare silită.
Datoria garantată prin contractul de ipotecă era indicată la 1.743.570,54 lei. În schimb, suma ajunsă în executare, incluzând penalități și cheltuieli de executare, a depășit 5,34 milioane lei. Această valoare a devenit reperul central al dosarului penal și al măsurilor asigurătorii, fiind suma până la care Tribunalul Bihor a menținut sechestrul și poprirea asupra inculpaților.
În termeni simpli, procurorii susțin următorul mecanism: Semcereal avea o datorie către Merpano; pentru această datorie a fost prezentat un contract de ipotecă mobiliară; contractul ar fi conținut semnături false ale garanților; creditorul a avut reprezentarea că garanțiile sunt valabile; ulterior, pe baza acestei aparențe juridice, executarea silită a fost îndreptată și împotriva unor entități care, potrivit acuzației, nu ar fi consimțit în mod real să garanteze.
Această succesiune de evenimente este esențială pentru încadrarea juridică a faptelor. Înșelăciunea presupune o inducere în eroare cu efect patrimonial, iar falsul în înscrisuri sub semnătură privată presupune un document falsificat sau folosit pentru producerea unor consecințe juridice. În cazul de față, consecințele juridice invocate de anchetatori sunt cât se poate de concrete: executarea silită și urmărirea unor sume de peste cinci milioane de lei.
Plângerea penală și declanșarea anchetei
Ancheta penală a început după formularea unei plângeri penale de către persoanele vătămate.
Urmărirea penală a fost începută in rem la 22 august 2025, pentru infracțiunile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Această fază, denumită in rem, privește fapta, nu o persoană anume. Ulterior, pe măsură ce ancheta a avansat, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Bogdan Gheorghiță Tîrpe și față de SC Semcereal SRL.
La 4 noiembrie 2025, procurorul a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Tîrpe, în calitate de suspect, pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În aceeași ordonanță, Semcereal SRL a dobândit calitatea de suspectă pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Două zile mai târziu, la 6 noiembrie 2025, procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, moment în care persoana fizică și societatea au dobândit calitatea de inculpați.
Tot la începutul lunii noiembrie 2025, anchetatorii au dispus măsuri preventive și patrimoniale. Tîrpe a fost reținut pentru 24 de ore, începând din 6 noiembrie 2025, ora 12:31, până în 7 noiembrie 2025, ora 12:31. Ulterior, procurorul a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile, măsură care a fost prelungită o dată și care, potrivit încheierii Tribunalului, a încetat de drept la 6 martie 2026.
În paralel, la 4 noiembrie 2025, procurorul a emis ordonanța de luare a măsurilor asigurătorii și de instituire a popririi. Aceasta este ordonanța pe care Tribunalul Bihor a verificat-o ulterior și a menținut-o prin soluția din 12 iunie 2026.
Probele indicate de procurori
Încheierea de cameră preliminară enumeră un volum consistent de mijloace de probă pe care se sprijină acuzația. Printre acestea se află plângerea penală, declarațiile persoanelor vătămate, declarația persoanei vătămate SC Merpano SRL, cererile de constituire ca parte civilă, înscrisuri privind reprezentarea societății, documente ridicate de la părți și de la executorul judecătoresc, precum și acte emise de OCPI Bihor.
Un rol central îl are Contractul de ipotecă mobiliară nr. 30/18.07.2024, împreună cu Anexa 1, ambele depuse în original. Într-un dosar în care acuzația privește semnături pretins false, existența originalului documentului este importantă pentru verificările grafoscopice. De altfel, încheierea menționează o ordonanță motivată din 20 octombrie 2025 privind efectuarea unei constatări criminalistice grafice, precum și Raportul de constatare criminalistică nr. 118.877 din 20 octombrie 2025.
Tot în legătură cu analiza semnăturilor, actele dosarului includ ordonanțe și procese-verbale de ridicare a probelor de scris și semnătură de la persoanele vătămate. Aceste probe sunt, în mod obișnuit, folosite pentru comparație în cadrul unei constatări sau expertize grafoscopice, pentru a verifica dacă semnăturile de pe un document aparțin sau nu persoanelor indicate.
În plus, procurorii au administrat înscrisuri provenite de la biroul executorului judecătoresc, aferente relației de colaborare dintre Semcereal și Merpano și executărilor silite demarate. Aceste documente sunt relevante pentru a proba nu doar existența contractului de ipotecă, ci și modul în care acesta a fost folosit ulterior în proceduri concrete de executare.
Au fost solicitate și date de la OCPI Bihor privind imobilele deținute de Tîrpe și de Semcereal, precum și comunicări ca urmare a instituirii măsurilor asigurătorii asupra acestor imobile. Aceste acte se leagă direct de sechestrul instituit în cauză și de verificarea patrimoniului disponibil pentru acoperirea eventualului prejudiciu.
Măsurile asigurătorii: sechestru și poprire până la 5,34 milioane lei
Măsurile asigurătorii au fost dispuse încă din faza de urmărire penală, prin ordonanța procurorului din 4 noiembrie 2025. Încheierea de cameră preliminară menționează expres ordonanța de luare a măsurilor asigurătorii și instituire a popririi, procesul-verbal prin care a fost stabilită valoarea bunurilor asupra cărora s-a aplicat sechestru, procesele-verbale de aplicare a măsurilor pentru Tîrpe și pentru Semcereal, precum și comunicările către OCPI.
Aceste măsuri au rolul de a conserva patrimoniul inculpaților până la soluționarea cauzei. Ele nu înseamnă confiscare definitivă și nu reprezintă o sancțiune penală, dar limitează posibilitatea de a înstrăina bunuri sau de a dispune liber de anumite sume de bani. În dosarele economico-penale, sechestrul și poprirea sunt folosite pentru a evita situația în care, la finalul procesului, o eventuală hotărâre de obligare la despăgubiri ar rămâne fără efect din cauza lipsei bunurilor urmăribile.
Prin minuta din 12 iunie 2026, Tribunalul Bihor a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii și le-a menținut. Formula instanței este relevantă: măsura vizează toate bunurile imobile și mobile, prezente și viitoare, precum și poprirea sumelor de bani deținute de inculpatul Bogdan Gheorghiță Tîrpe, până la concurența valorii pagubei de 5.340.501,4597 lei. Aceeași limită valorică este menționată și pentru inculpata SC Semcereal SRL.
Menținerea măsurilor arată că, în acest moment procesual, judecătorul a considerat că subzistă temeiurile pentru conservarea patrimoniului. Instanța nu a stabilit definitiv existența prejudiciului, dar a apreciat că măsurile sunt justificate în raport cu acuzațiile, cu valoarea pagubei invocate și cu necesitatea de a asigura o eventuală reparare a prejudiciului.
Camera preliminară: rechizitoriul trece filtrul de legalitate
La 13 mai 2026, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bihor a pronunțat încheierea prin care a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis la 2 martie 2026 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Cauza fusese înregistrată pe rolul Tribunalului la 3 martie 2026.
În această etapă, instanța nu verifică dacă inculpații sunt vinovați sau nevinovați, ci dacă actul de sesizare este legal întocmit, dacă urmărirea penală a respectat regulile procedurale și dacă probele au fost administrate legal. Judecătorul a reținut că inculpaților li s-a comunicat câte un exemplar al rechizitoriului și că aceștia aveau dreptul să formuleze cereri și excepții în termen de 20 de zile.
În cauză, instanța a constatat că nu au fost formulate cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a actelor de urmărire penală. De asemenea, judecătorul nu a identificat din oficiu neregularități care să impună excluderea unor probe sau sancționarea unor acte.
Tribunalul a reținut că rechizitoriul cuprinde mențiunile prevăzute de Codul de procedură penală: descrierea faptelor, identitatea persoanelor trimise în judecată, încadrarea juridică, motivele de fapt și de drept, probele, mijloacele de probă, datele referitoare la măsurile preventive și dispoziția de trimitere în judecată.
În final, judecătorul a dispus începerea judecății față de Bogdan Gheorghiță Tîrpe și SC Semcereal SRL. Aceasta este o etapă procedurală majoră: dosarul nu mai rămâne în filtrul preliminar, ci intră în faza în care instanța de fond va analiza acuzațiile pe substanță.
Poziția inculpaților în faza de urmărire penală
Încheierea Tribunalului Bihor consemnează și aspecte privind conduita procesuală a inculpaților în timpul urmăririi penale. Bogdan Gheorghiță Tîrpe a fost audiat în calitate de inculpat, dar a ales, în mai multe momente, să uzeze de dreptul la tăcere. Acest drept este unul fundamental și nu poate fi interpretat, în sine, ca probă de vinovăție.
Actele instanței arată că Tîrpe a beneficiat de asistență juridică și că i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale. În cauză este menționat și un episod privind studierea dosarului de către avocatul ales, precum și o cerere ulterioară formulată în februarie 2026 pentru studierea și obținerea de copii de pe dosar. Potrivit încheierii, fotocopiile solicitate au fost predate avocatului la 5 februarie 2026.
În ceea ce privește SC Semcereal SRL, societatea a fost audiată prin administratorul special, iar ulterior prin administratorul judiciar. Administratorul judiciar a precizat, conform actelor instanței, că nu are cunoștință despre faptele cercetate, deoarece acestea sunt anterioare datei la care și-a început mandatul. Această mențiune este importantă în contextul în care Semcereal se află în procedura insolvenței, iar reprezentarea societății în procesul penal se face în condiții specifice.
Dimensiunea juridică a acuzației
În drept, acuzația principală este înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave.
Această infracțiune presupune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea unei situații nereale ca fiind adevărată, pentru obținerea unui folos patrimonial injust și cu producerea unei pagube. În cazul de față, inducerea în eroare ar fi constat, potrivit procurorilor, în prezentarea contractului de ipotecă mobiliară ca fiind valabil asumat de garanții ipotecari, deși semnăturile acestora ar fi fost false.
A doua acuzație formulată împotriva lui Tîrpe este falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Aceasta vizează documente care nu sunt acte oficiale, dar care pot produce consecințe juridice între persoane private sau societăți comerciale. Contractul de ipotecă mobiliară este un astfel de înscris: chiar dacă este un act privat, el poate sta la baza unor efecte juridice importante, inclusiv executarea silită.
Pentru SC Semcereal SRL, procurorii au reținut răspunderea penală a persoanei juridice pentru înșelăciune. Potrivit logicii acuzației, fapta ar fi fost comisă prin administratorul societății și în interesul acesteia, deoarece contractul de ipotecă era destinat garantării debitului Semcereal față de creditor. Instanța de fond va trebui să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii penale a persoanei juridice și dacă societatea a beneficiat, direct sau indirect, de presupusul mecanism fraudulos.
De ce suma de 5,34 milioane lei este centrală
Suma de 5.340.501,4597 lei apare în dosar ca valoare totală urmărită în executarea silită și ca valoare a pagubei până la care au fost menținute măsurile asigurătorii. Ea include debitul principal, penalitățile de întârziere și cheltuielile de executare silită.
Acest cuantum ridică miza dosarului. Nu este vorba doar despre un document contestat, ci despre efectele financiare produse sau susceptibile să fie produse prin acel document. Dacă acuzația se confirmă, contractul de ipotecă mobiliară ar fi fost instrumentul prin care o datorie a Semcereal a fost transferată, în planul garanției și al executării, către patrimoniul unor terți care nu și-ar fi dat consimțământul. Dacă acuzația nu se confirmă, apărarea va putea susține că documentele, garanțiile sau executarea au avut o altă explicație juridică și factuală.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
