Nicolae POP | Despre… gustul de Paşte

„Unii oameni apar în viaţa ta ca o binecuvântare. Alţii, ca o lecţie…” – Maica Tereza

În timpul petrecut în România, un străin a devenit fan ciorbă de burtă. Şi a obţinut, înainte de plecare, cu mari sacrificii financiare, o reţetă „garantată”. Ajuns în ţara natală, a făcut ciorba după respectiva reţetă, a gustat şi a sunat „furnizorul” să-şi ceară banii înapoi. Iată conversaţia: – Am făcut ciorbă de burtă după reţeta pentru care aţi garantat, dar nu a ieşit nici de departe la fel! – Aţi pus toate ingredientele? – Da! – Păi, cred că de-aia…

Deci, de această dată, nu vorbim despre reţete/ cantităţi fixe, ci despre gust. Pentru că, acesta este secretul: să înveţi să guşti! Oricine POATE şi TREBUIE să gătească! E simplu; ai încredere în gustul tău, nu te va trăda! Şi foloseşte, pe cât posibil, ingrediente locale!

Spor şi poftă bună!

1. Ciorbă de miel

Fierbe carnea (tăiată în bucăţi relativ egale, plus capul întreg – dacă ai) vreo 5 minute bune, apoi tranfer-o în altă oală, (ATENŢIE!) tot în apă care fierbe. Mai spumează din când în când, dacă este necesar. Când carnea e aproape fiartă (pe gustate), adaugă rădăcinile: 2-3 morcovi; un pătrunjel mare, un păstârnac mic; câte o bucată de ţelină şi gulie (răzuite mare sau tăiate mici, în ce forme vrei); şi sare după gust. Când sunt şi legumele aproape fierte (al dente, tot pe gustate), adaugă verdeaţa, tăiată mărunt: 3-4 cepe verzi; o legătură mare de leuştean; o cantitate impresionantă de măcriş. Mai fierbe 5 minute, timp în care gustă şi, dacă e nevoie, mai adaugă măcriş. Gata! Dar, dacă mai presari deasupra şi o „ploaie” de pătrunjel verde, sau chiar ţelină verde nu se va supăra nimeni.

(Dacă vrei să adaugi, undeva „pe drum”, 2-3 roşii decojite – prin opărire în oala cu ciorbă – şi mărunţite sau un ardei gras/ iute tăiat cubuleţe sau tocat e doar treaba ta. Rău sigur nu faci!)

2. Friptură de miel

În seara dinainte, freacă bine bucata de carne cu ulei, sare şi piper (plus, după gust, cimbru, cimbrişor-lămâiţă, rozmarin, usturoi…); dă-o la frigider. Pune-o apoi în tavă înaltă, adaugă câteva pahare de apă/ supă/ chefir/ vin/ amestec între acestea (până la maximum jumătatea cărnii). Acoperă cu folie de aluminiu şi bagă la cuptor; e gata în 1,5-2 ore, în funcţie de carne şi de temperatură. Anul trecut am ales pulpă, la 170 de grade Celsius – 2 ore. După prima oră, din jumătate în jumătate de oră verifică să mai fie lichid, cu care stropeşte friptura deasupra.

(Gusturile nu se discută: unii preferă carnea… roz, alţii o preferă mai… maronie. O poţi înţepa din când în când, respectiv când o „însiropezi”, cu un băţ de frigăruie; mă bazez pe logica şi instinctele tale, fă-o şi tu!)

3. Garnitură 1, 2

Încălzeşte ulei într-o tigaie înaltă, cu capac; adaugă nişte usturoi şi, imediat după, spanac verde şi sare/ piper. Pune capacul şi, după vreo două minute, învârte cu lingura în conţinutul tigăii. Pune capacul înapoi şi, după alte vreo două minute, este gata de servit!

Fierbe 5 minute cartofi tăiaţi în jumătate. Strecoară-i şi lasă-i puţin la zvântat. Pune-i într-o tavă înaltă, alături de sferturi de măr (jumătăţi de prune, felii de fenicul); stropeşte totul cu ulei, sare, piper (boia, fulgi de ardei iute, miere, rozmarin). Pune tava în cuptor, la temperatură mare. Dacă vrei, poţi să îi întorci din 10 în 10 minute, nu e obligatoriu.

4. Salată… verde

Salată/ spanac/ leurdă/ măcriş/ ceapă verde/ usturoi verde/ ridichi (creson, fenicul, ierburi de pe câmp) – simple sau în amestec, întregi sau rupte. Plus un amestec de ulei, sare şi zeamă de lămâie.

5. Drob de miel

Fierbe organele de miel; lasă-le la răcit. Trece-le prin maşina de tocat carne, împreună cu ceapă verde, usturoi verde, pătrunjel şi mărar verzi (cu cât mai mult verde, cu atât mai bine). Adaugă 2-3 ouă, sare şi piper; frământă bine. Pune compoziţia într-o tavă de chec, preferabil învelită în prapor (sau unge înainte tava cu ulei). Coace în cuptor – la 200 de grade, în jur de o oră.

6. Şuncă fiartă

Pune bucata de şuncă în apă, la desărat, de seara. Pune apoi la fiert, în apă cât mai multă; adaugă piper boabe şi foi de dafin (plus alte „boabe”, după preferinţe, cuişoare/ anason stelat/ cardamon/ enibahar…). Fierbe până se desprinde uşor de os, sau până când carnea se desface uşor bucăţi.

7. „Mărtaş” de hrean

(Lângă şuncă fiartă şi ouă roşii…)

Fierbe o cantitate serioasă de hrean proaspăt răzuit; scurge-l. Încălzeşte ulei într-o cratiţă; adaugă 1-2 linguri de făină, prăjeşte puţin; „stinge” cu lapte rece, câte puţin (poţi folosi un tel, nu se vor face cocoloaşe), până la consistenţa pe care vrei să o aibă sosul (preferabil mai moale). Adaugă hreanul fiert şi sare, învârte, apoi adaugă smântână (preferabil cu conţinut mare de grăsime); dă în clocot. Gustă; dacă vrei sosul mai iute şi/ sau mai „moale” adaugă din apa în care a fiert hreanul. Lasă la răcit, gata!

(În loc de hrean poţi folosi măcriş verde, tăiat; dar, înainte de făină, pune în ulei puţin usturoi.)

8. Hrean „natur”

Răzuieşte mărunt câteva rădăcini de hrean. Fă un amestec de apă, oţet, sare şi zahăr, după gust, şi adaugă hreanul. E gata!

CITIȚI de același autor – Despre cash. No cash | Despre… ce vrem şi ce nu vrem | Despre… pariuri fotbalistice