Familia Pașca duce cazul Dumbrava în fața uneia dintre cele mai importante instituții europene în materie de drepturi fundamentale. Prin intermediul avocatului Răzvan Doseanu, aceasta a transmis Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, un punct de vedere de 92 pagini în care contestă concluziile formulate de oficialul european în scrisoarea adresată autorităților române și solicită o reevaluare completă a informațiilor care au stat la baza poziției exprimate public.
Documentul reprezintă cea mai amplă reacție oficială a familiei Pașca după intervenția DIICOT la Asociația ”Dumbrava” și susține că imaginea creată în spațiul public nu reflectă întreaga realitate a cazului.
În esență, apărarea afirmă că instituția europeană și-a exprimat poziția înainte ca ancheta penală să fie finalizată și fără a analiza toate documentele relevante, ceea ce, în opinia sa, a condus la încălcarea unuia dintre principiile fundamentale ale unui proces echitabil: prezumția de nevinovăție.
Potrivit punctului de vedere transmis Comisarului, aprecierea publică a intervenției DIICOT și referirile la presupuse „condiții abuzive” sau la necesitatea investigării deceselor înregistrate la Dumbrava depășesc limitele neutralității pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le impune tuturor autorităților publice atunci când se pronunță asupra unor cauze aflate încă în curs de cercetare.
Apărarea invocă jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului și amintește că obligația de rezervă nu aparține exclusiv instanțelor de judecată, ci tuturor autorităților publice, inclusiv instituțiilor europene.
„Considerăm că aceeași jurisprudență a Curții impune tuturor autorităților europene, inclusiv instituțiilor Consiliului Europei, obligația de a manifesta aceeași prudență și aceeași neutralitate atunci când se exprimă public cu privire la proceduri penale aflate încă în desfășurare.”
Apărarea contestă acuzațiile privind condițiile de la Dumbrava și invocă documente oficiale ale statului
Un capitol consistent al documentului este dedicat afirmațiilor potrivit cărora persoanele găzduite la Dumbrava ar fi fost ținute în condiții abuzive. Familia Pașca susține că asemenea concluzii au fost formulate fără o verificare directă la fața locului și că există sute de fotografii, înregistrări video și mărturii ale voluntarilor care ar demonstra condițiile în care erau îngrijiți beneficiarii.
Mai mult, avocatul Răzvan Doseanu citează chiar din considerentele Tribunalului București, instanță care a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă, unde se arată că persoanele beneficiau de hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, chiar dacă locațiile nu funcționau în cadrul legal aplicabil serviciilor sociale.
Documentul insistă și asupra faptului că, timp de peste două decenii, autorități ale statului au direcționat în mod oficial persoane vulnerabile către Dumbrava. Sunt enumerate solicitări venite de la spitale, primării, direcții de asistență socială și servicii publice din întreaga țară, care recomandau internarea unor persoane fără adăpost sau aflate în situații medicale și sociale grave în centrele administrate de familia Pașca.
În opinia apărării, această corespondență demonstrează că instituțiile statului au folosit ani la rând Asociația ”Dumbrava” drept soluție pentru cazuri pentru care sistemul public nu identifica alternative funcționale.
La fel de importantă este și susținerea potrivit căreia Viorel Pașca ar fi solicitat în repetate rânduri autorităților să preia persoanele aflate în îngrijire, invocând imposibilitatea continuării activității în aceleași condiții, însă solicitările ar fi fost refuzate sau redirecționate între instituții.
Relocarea celor 409 persoane și deciziile instanțelor, printre argumentele prezentate Consiliului Europei
Punctul de vedere acordă un spațiu important și efectelor produse după intervenția autorităților.
Familia Pașca susține că relocarea de urgență a celor 409 persoane vulnerabile în unități din peste 20 de județe a avut consecințe grave asupra beneficiarilor și afirmă că au fost deja înregistrate decese după transfer, în timp ce numeroși foști rezidenți ar fi solicitat revenirea la Dumbrava.
Totodată, documentul amintește că Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă, iar Curtea de Apel București a menținut definitiv această soluție și a revocat inclusiv măsura controlului judiciar.
În argumentația prezentată sunt reproduse pasaje din considerentele instanței care arată că o parte semnificativă dintre persoanele găzduite în centre nu au fost recrutate de inculpați, ci au fost direcționate chiar de instituții publice, în lipsa unor alternative de protecție socială.
În final, familia Pașca solicită oficial Comisarului pentru Drepturile Omului să reevalueze informațiile care au fundamentat poziția exprimată public, să analizeze documentele și probele anexate și să formuleze eventuale recomandări către autoritățile române doar după examinarea tuturor elementelor relevante ale dosarului.
De asemenea, solicită analizarea modului în care au fost respectate drepturile celor 409 persoane vulnerabile relocate în urma intervenției autorităților, precum și respectarea garanțiilor procesuale privind dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție.
Din considerente ce țin de protecția datelor cu caracter personal (GDPR), publicația noastră redă doar un extras din documentul transmis Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Documentul integral conține date personale, referiri la persoane vulnerabile și înscrisuri care fac parte dintr-o procedură aflată în desfășurare. Extrasul poate fi consultat mai jos.
Partajează acest conținut:




