SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Cluj a admis joi, 16 iulie 2026, contestația formulată de chirurgul orădean Paul Andrei Țenț și a înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Medicul, cercetat pentru ultraj după ce ar fi lovit, insultat și amenințat un jandarm aflat în serviciu la sediul Băncii Naționale a României din Cluj-Napoca, poate părăsi locuința, dar nu are voie să iasă din România și nici să comunice cu persoana vătămată sau cu martorii din dosar. Hotărârea este definitivă, însă ancheta penală continuă.
La 7 iulie, prima instanță respinsese solicitarea procurorilor de arestare preventivă a medicului, dar stabilise ca acesta să rămână în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
Țenț a contestat măsura, iar Tribunalul i-a admis demersul. Potrivit soluției publicate pe portalul instanțelor, judecătorii au desființat în totalitate încheierea Judecătoriei Cluj-Napoca și, rejudecând cauza, au respins ca neîntemeiată propunerea Parchetului privind arestarea preventivă.
„Ia măsura controlului judiciar față de inculpat (…) pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 16.07.2026”, se arată în minuta Tribunalului Cluj.
Instanța a dispus, totodată, „punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut, arestat sau deținut în altă cauză”. În contextul acestei proceduri, formularea înseamnă încetarea arestului la domiciliu și înlocuirea sa cu o măsură preventivă mai puțin restrictivă. Nu înseamnă însă că medicul a fost achitat sau că dosarul penal a fost închis.
Ce obligații are chirurgul sub control judiciar
Pe durata celor 60 de zile, Paul Andrei Țenț trebuie să se prezinte la organele de urmărire penală sau în fața instanței ori de câte ori este chemat. De asemenea, el trebuie să se prezinte la IPJ Cluj – Serviciul de Supravegheri Judiciare, potrivit programului stabilit de polițiști sau ori de câte ori este solicitat.
Tribunalul l-a obligat să anunțe imediat orice schimbare a locuinței și să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență. Medicul nu are voie să depășească limita teritorială a României și nu poate comunica nici cu jandarmul indicat drept persoană vătămată, nici cu martorii din dosar.
Judecătorii i-au atras atenția că nerespectarea cu rea-credință a acestor obligații poate avea consecințe directe asupra libertății sale. Controlul judiciar poate fi înlocuit cu arestul la domiciliu sau chiar cu arestarea preventivă.
Spre deosebire de arestul la domiciliu, controlul judiciar nu îl mai obligă pe inculpat să rămână în imobilul în care locuiește. Măsura presupune însă supravegherea sa de către poliție și respectarea strictă a interdicțiilor stabilite de instanță.
Incidentul de la sediul Băncii Naționale
Dosarul penal își are originea într-un incident produs în seara zilei de 27 iunie 2026, în fața sediului Băncii Naționale a României din Cluj-Napoca.
Potrivit informațiilor comunicate de procurori Paul Andrei Țenț se afla în zonă împreună cu o femeie și ar fi fost observat de jandarmul care asigura paza obiectivului în timp ce urina pe poarta instituției.
Subofițerul, aflat în serviciu și purtând uniforma și însemnele instituției, ar fi ieșit din postul de pază și i-ar fi cerut medicului să înceteze și să se legitimeze.
Din acest moment, potrivit acuzării, situația ar fi degenerat. Procurorii susțin că medicul, se afla sub influența alcoolului, ar fi refuzat să se conformeze și ar fi devenit agresiv verbal și fizic.
Patru lovituri și amenințări, potrivit procurorilor
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca susține că medicul i-ar fi aplicat jandarmului patru lovituri.
Conform descrierii atribuite procurorilor, prima ar fi fost o lovitură cu palma la nivelul feței, în urma căreia ochelarii subofițerului ar fi fost smulși. Alte două lovituri ar fi fost aplicate cu mâna dreaptă spre fața victimei, inculpatul având în mână ochelarii acesteia. O a patra lovitură, îndreptată tot spre față, ar fi atins brațul jandarmului, după ce acesta s-ar fi ferit.
Medicul ar fi adresat și o serie de injurii și amenințări. Unele dintre expresiile atribuite acestuia apar reproduse în motivarea primei încheieri privind măsura preventivă. Între acestea se regăsește amenințarea „te omor”, dar și afirmații potrivit cărora jandarmul ar urma să își piardă serviciul sau să fie ruinat financiar.
Procurorii au apreciat că aceste amenințări au fost formulate într-un context în care inculpatul și-ar fi invocat în mod repetat statutul profesional și poziția socială, prezentându-se drept chirurg, cadru universitar și șef de secție.
„În ceea ce privește proferarea amenințărilor, se reține că ele au fost adresate persoanei vătămate în contextul în care inculpatul și-a declinat, în mod repetat și insistent, statutul social și funcția – conferențiar universitar, chirurg, șeful secției de chirurgie –, urmărind intimidarea persoanei vătămate”, au transmis procurorii, potrivit materialelor publicate.
Anchetatorii susțin că medicul ar fi urmărit să îi creeze jandarmului impresia că este o persoană influentă și cu posibilități financiare, capabilă să îi afecteze cariera.
„Inculpatul a dat dovadă de o atitudine disprețuitoare la adresa unor valori sociale esențiale într-un stat de drept, precum respectul datorat autorității de stat și funcționarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, integritatea corporală și sănătatea persoanei, respectiv libertatea psihică a acesteia”, se arată în comunicatul Parchetului.
Ar fi opus rezistență și ar fi încercat să fugă
Medicul ar fi opus rezistență procedurilor de imobilizare și încătușare, s-ar fi smuls în repetate rânduri din mâinile subofițerului, ar fi încercat să fugă și l-ar fi scuipat. Pentru imobilizarea sa ar fi fost necesar și ajutorul unui trecător care a intervenit în sprijinul jandarmului.
Prima instanță a apreciat că datele din dosar scoteau în evidență „îndrăzneala deosebită și lipsa sa de considerație” față de normele de conviețuire socială și față de autoritatea exercitată prin organele Jandarmeriei.
Judecătorul a respins și argumentul potrivit căruia medicul nu și-ar fi dat seama că persoana cu care intrase în conflict era un reprezentant al autorității.
Reținut și apoi plasat în arest la domiciliu
Paul Andrei Țenț a fost reținut la 7 iulie 2026 pentru 24 de ore. În aceeași zi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a cerut arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.
Judecătoria Cluj-Napoca a respins solicitarea procurorilor, considerând că arestarea preventivă ar fi fost o măsură disproporționată în raport cu situația personală a inculpatului și cu datele existente la acel moment în dosar.
Instanța a reținut gravitatea acuzațiilor și existența unui pericol pentru ordinea publică, dar a apreciat că acesta nu avea o intensitate suficientă pentru a justifica cea mai severă măsură preventivă solicitată de Parchet.
În motivare se arată că exista „o stare de pericol pentru ordinea publică”, dar că aceasta „nu este atât de manifestă încât să necesite luarea măsurii arestării preventive”.
Judecătorul a luat în calcul faptul că medicul nu avea antecedente penale, era integrat social și profesional și lucra într-o unitate spitalicească. Incidentul a fost descris, în raport cu informațiile disponibile în acel moment, drept „un eveniment singular”.
Două acuzații de ultraj
Paul Andrei Țenț este cercetat pentru două infracțiuni de ultraj, ambele legate de comportamentul pe care l-ar fi avut față de jandarmul aflat în serviciu.
Prima acuzație este cea de ultraj raportat la lovire sau alte violențe, iar cea de-a doua este ultrajul raportat la amenințare. În esență, ultrajul sancționează actele de violență, amenințările sau alte fapte îndreptate împotriva unui funcționar public care exercită autoritatea de stat, atunci când acestea au legătură cu atribuțiile sale de serviciu.
Paul Andrei Țenț e medic primar în specialitatea chirurgie orală și maxilo-facială, cu activitate profesională în Oradea și Cluj-Napoca, dar și conferențiar universitar la Facultatea de Medicină și Farmacie a Universității din Oradea.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
