Curtea de Apel a respins cererea DIICOT în dosarul Pașca. Avocatul Răzvan Doseanu: „David împotriva lui Goliat”

Curtea de Apel București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă. După 27 de percheziții, rețineri, sute de persoane relocate și o desfășurare impresionantă de forțe, instanța a considerat că privarea de libertate nu este necesară.

Viorel Emanuel Pașca, Viorel Teodor Pașca, Florica Pașca, Abel Pașca, Daniel Sabin Pașca și Delia Păcală rămân în libertate, sub control judiciar. Curtea de Apel București a respins, luni, contestația procurorilor DIICOT, care solicitaseră arestarea preventivă a celor șase pentru o perioadă de 30 de zile.

Instanța a menținut astfel soluția pronunțată în primă fază de Tribunalul București, care refuzase trimiterea familiei Pașca în arest preventiv și stabilise că ancheta poate continua cu persoanele cercetate în libertate, sub obligațiile specifice controlului judiciar.

Decizia este una importantă nu doar pentru familia Pașca, ci și pentru modul în care trebuie privit întregul dosar. După zile întregi în care acuzațiile anchetatorilor au fost prezentate public în termeni extrem de duri, judecătorii au refuzat din nou să transforme suspiciunile procurorilor într-o pedeapsă aplicată înaintea unui proces.

Soluția exactă a Curții de Apel București:

Respinge ca nefondată contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.

Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați – inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6 împotriva încheierii din data de 02.07.2026 pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București.

Desființează în parte încheierea din data de 02.07.2026 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București și, rejudecând:

Respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de PICCJ-DIICOT cu privire la inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5 și inculpat 6.

Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de inculpații inculpat 1, inculpat 2 , inculpat 3, inculpat 4, inculpat 5, inculpat 6. Menține dispozițiile încheierii contestate privind cheltuielile judiciare. Definitiva (…)

În fața Curții de Apel București au ajuns contestații formulate din două direcții complet opuse.

Pe de o parte, procurorii DIICOT au contestat hotărârea Tribunalului București și au cerut ca măsura controlului judiciar să fie înlocuită cu arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Pe de altă parte, Viorel Pașca, membrii familiei sale și Delia Păcală au contestat, la rândul lor, controlul judiciar. Prin avocatul Răzvan Doseanu, apărarea a cerut ca această măsură să fie revocată și ca persoanele vizate să fie cercetate fără nicio măsură preventivă. Curtea de Apel a amânat inițial pronunțarea din 9 iulie pentru data de 13 iulie.

Prin soluția pronunțată luni, judecătorii au respins varianta cea mai severă cerută de procurori.

După pronunțarea deciziei, avocatul Răzvan Doseanu, care îi reprezintă pe Viorel Pașca și pe ceilalți inculpați, a declarat că:

David împotriva lui Goliat

De la începutul acestui dosar am spus același lucru: amploarea unei operațiuni nu dovedește existența unor infracțiuni, după cum numărul anchetatorilor și al autospecialelor nu transformă o suspiciune într-o probă.

În opinia noastră, acest dosar a fost construit pe imaginea unui presupus „grup infracțional organizat” și a unor acuzații de „trafic de persoane”, însă ceea ce contează nu este spectacolul începutului de anchetă, ci conținutul probelor care ajung în fața judecătorului.

Drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse doar pentru că acuzațiile sună grav sau pentru că dosarul a fost prezentat public ca unul excepțional.

Într-un stat de drept, justiția nu se măsoară în numărul mascaților, al girofarurilor sau al comunicatelor de presă. Se măsoară în probe, în lege și în hotărâri motivate.

Familia Viorel Pașca a cerut un singur lucru: ca acest dosar să fie judecat în sala de judecată, nu în studiourile de televiziune și nici în comunicatele organelor de urmărire penală sau în anumite probe din dosar ”scurse” către mass-media.

Adevărul nu are nevoie de efecte speciale. Are nevoie doar de probe.

Să nu zici că nu ți-am spus!

De la 27 de percheziții la un simplu control judiciar

Cazul a debutat cu o desfășurare de forțe care a dominat agenda publică.

La 30 iunie, polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în aplicare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor. Au fost verificate locuințe și imobile în care erau găzduite persoane vulnerabile, au fost ridicate documente, carduri bancare, bani, suporturi informatice și medicamente, iar sute de beneficiari au fost identificați și relocați.

Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Mioara Păcală au fost duși la București, audiați și reținuți pentru 24 de ore. Alte cinci persoane vizate de anchetă au fost plasate direct sub control judiciar de către procurori.

DIICOT a solicitat apoi Tribunalului București arestarea preventivă a celor șase.

După aproape nouă ore de audieri și dezbateri, Tribunalul București a respins cererea procurorilor. În locul arestării preventive, judecătorul a dispus controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Procurorii nu au acceptat soluția și au contestat-o la Curtea de Apel București. Acum, după analizarea argumentelor ambelor părți, instanța de control judiciar a decis că arestarea preventivă nu este necesară.

Așadar, după o operațiune de amploare, după imagini cu mascați, rețineri, deplasări la București, audieri-maraton și o presiune publică uriașă, rezultatul în materia măsurilor preventive rămâne controlul judiciar.

Ce susține DIICOT în dosarul Pașca

Ancheta DIICOT privește activitatea desfășurată în mai multe imobile din localități ale județului Bihor, asociate familiei Pașca și Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”.

Procurorii formulează acuzații grave: constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane. Potrivit anchetatorilor, începând cu anul 2020 ar fi fost creat un mecanism prin care persoane vulnerabile erau preluate și găzduite, iar veniturile și beneficiile sociale ale acestora ar fi fost administrate de cei care conduceau locațiile.

DIICOT susține că, sub aparența unor activități umanitare și de îngrijire, ar fi fost obținute venituri din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale și alte drepturi cuvenite beneficiarilor.

Anchetatorii au anunțat un prejudiciu estimat la aproximativ 13 milioane de lei și au prezentat drept probe inclusiv cardurile bancare și sumele de bani ridicate în timpul perchezițiilor. Într-unul dintre imobile a fost identificată și o încăpere folosită pentru depozitarea medicamentelor destinate persoanelor găzduite.

Ce a constatat Tribunalul București 

Judecătorul Tribunalului București care au dispus prima măsură prevenitivă nu a negat existența unei suspiciuni rezonabile privind infracțiunile cercetate. O astfel de suspiciune este însă doar una dintre condițiile analizate atunci când se solicită arestarea unei persoane.

Pentru arest preventiv trebuie să existe și o necesitate concretă: un risc pentru anchetă, pentru ordinea publică, pentru martori sau un pericol real ca persoanele cercetate să fugă ori să distrugă probe.

Tribunalul a constatat că DIICOT nu a prezentat argumente suficiente pentru a demonstra de ce controlul judiciar nu ar fi de ajuns și de ce era indispensabilă privarea de libertate a celor șase.

La momentul analizării cererii de arestare, activitatea din locații încetase, beneficiarii fuseseră identificați și relocați, iar cele mai importante probe fuseseră deja ridicate în urma perchezițiilor.

Instanța a mai reținut că nu existau date potrivit cărora membrii familiei Pașca sau Delia Păcală ar fi încercat să influențeze martori, să distrugă probe ori să se sustragă urmăririi penale.

Cu alte cuvinte, procurorii aveau deja documentele, dispozitivele, cardurile, banii și celelalte mijloace de probă considerate relevante. Persoanele găzduite nu se mai aflau în locațiile verificate. Nu exista un risc concret ca activitatea investigată să continue în aceeași formă.

În aceste condiții, Tribunalul București a considerat că obligațiile impuse prin controlul judiciar sunt suficiente.

Curtea de Apel București a confirmat acum, prin respingerea cererii de arestare, că privarea de libertate nu era justificată în această etapă a anchetei.

Instanța: oamenii nu erau abandonați în condiții incompatibile cu existența umană

Unul dintre cele mai importante pasaje ale motivării Tribunalului București privește condițiile în care se aflau efectiv persoanele găzduite. Instanța a arătat că dosarul nu descria persoane „abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”. Judecătorul a reținut că beneficiarilor li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, precum și îndeplinirea formalităților necesare în cazul deceselor.

Timp de ani de zile, spitale și instituții sociale au întâlnit persoane fără locuință, fără familie, cu dizabilități sau afecțiuni psihice, pe care sistemul public nu avea unde să le trimită. Soluția găsită a fost, în numeroase situații, Dumbrava.

Când statul nu avea un pat, un centru sau o familie dispusă să primească acești oameni, Viorel Pașca îi primea. Acum, același stat trebuie să explice nu doar dacă familia Pașca a încălcat legea, ci și de ce propriile instituții au apelat ani la rând la serviciile sale.

Alternativa reală era, pentru mulți, strada

Tribunalul București a formulat poate cea mai dură concluzie la adresa sistemului public de asistență socială.  Pentru o mare parte dintre persoanele găzduite, alternativa concretă la casele familiei Pașca nu era un centru modern, autorizat, cu specialiști suficienți și condiții perfecte. Alternativa reală era lipsa oricărei forme de protecție și, în multe cazuri, „revenirea în stradă”.