Tribunalul București a pronunțat miercuri, 1 iulie 2026, una dintre cele mai importante decizii din conflictul intern care zguduie Partidul Național Liberal. Instanța a admis în parte cererea formulată de grupul contestatarilor din PNL și a dispus suspendarea provizorie a executării și efectelor
Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026, actul prin care fusese convocat Congresul Extraordinar al partidului din 21 iunie, eveniment în urma căruia Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea formațiunii, împreună cu o nouă echipă de conducere.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, urmând ca eventuala cale de atac să fie judecată de instanța superioară competentă. Până atunci, însă, efectul hotărârii este unul direct: actul care a fundamentat convocarea Congresului PNL este suspendat provizoriu, până la soluționarea definitivă a dosarului principal nr. 26127/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă. HotNews a relatat, de asemenea, că procesul principal privind anularea convocării Congresului se află tot pe rolul Tribunalului București și că, la momentul publicării, nu fusese stabilit primul termen de judecată.
Miza este mai mare decât o simplă dispută procedurală. Tribunalul nu a anulat Congresul, nu a invalidat definitiv alegerea lui Ilie Bolojan și nu a desființat automat hotărârile adoptate la Romexpo. Dar a suspendat exact hotărârea care a deschis drumul către Congres. Din acest motiv, decizia creează o vulnerabilitate juridică serioasă pentru întreaga construcție politică ridicată de noua conducere PNL după 21 iunie.
Ce a decis concret Tribunalul București
Minuta pronunțată la 1 iulie 2026, la ora estimată 15:00, de completul F U 9, consemnează o soluție de admitere în parte. Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în privința lui Ilie-Gavril Bolojan, chemat în judecată în calitate de președinte al Partidului Național Liberal, și a lui Dan-Ștefan Motreanu, chemat în judecată în calitate de secretar general al PNL. Excepția fusese invocată de pârâtul Partidul Național Liberal, reprezentat prin președintele Ilie-Gavril Bolojan.
ÎTribunalul București a suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. 26127/3/2026. Restul solicitărilor formulate împotriva PNL au fost respinse ca neîntemeiate.
Cine sunt contestatarii
Acțiunea a fost formulată de un grup de 18 liberali care contestă linia politică și organizatorică impusă de conducerea Bolojan. În dosarul indicat în minuta instanței figurează ca reclamanți Monica-Cristina Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Ioan-Rareș Bogdan, Sorin-Mihai Cîmpeanu, Alina-Ștefania Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Răzvan-Sorin Prișcă, Sebastian-Mihai Rusu, George Scarlat, Dragoș Soare, Ionuț-Marian Stroe, Hubert-Petru-Ștefan Thuma, Adrian Ioan Veștea și Mihail Veștea.
De cealaltă parte, pârâtul principal rămas în cauză este Partidul Național Liberal, reprezentat prin președintele Ilie-Gavril Bolojan. În acțiune fuseseră chemați și Bolojan, ca președinte al PNL, respectiv Dan-Ștefan Motreanu, ca secretar general al partidului, însă instanța a înlăturat această parte a litigiului prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Congresul din 21 iunie, punctul culminant al conflictului
Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 a fost organizat la Romexpo, într-un climat de tensiune politică și de ruptură internă. Potrivit relatărilor de presă, liberalii și-au ales atunci noua conducere, au modificat statutul partidului și au adoptat o nouă decizie privind raportarea la PSD. Digi24 a relatat că echipa propusă de Bolojan îi includea pe Dan Motreanu ca prim-vicepreședinte, pe Robert Sighiartău ca secretar general și pe Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga ca vicepreședinți.
În ziua Congresului că Ilie Bolojan a fost reconfirmat la șefia PNL printr-un vot covârșitor al delegaților și că, în același cadru, a fost votat un ultimatum pentru mai mulți liberali, cărora li s-a cerut să demisioneze sau să riște excluderea din partid.
Pentru tabăra Bolojan, Congresul a reprezentat momentul de consolidare a controlului asupra partidului. Pentru contestatari, însă, Congresul a fost rezultatul unei proceduri viciate de la origine. Aceștia susțin că hotărârea Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, prin care s-a decis convocarea Congresului pentru 21 iunie, a fost adoptată cu încălcarea regulilor interne și fără respectarea condițiilor statutare. Tocmai această hotărâre este cea suspendată acum provizoriu de Tribunalul București.
Cronologia unei rupturi accelerate
Conflictul nu a început la Congres, ci în zilele anterioare, pe fondul disputei privind Guvernul Veștea și raportarea PNL la PSD. Pe 15 iunie, conducerea PNL a decis să nu susțină instalarea unui guvern condus de Adrian Veștea, premier desemnat de președintele Nicușor Dan. Ilie Bolojan a declarat atunci că PNL nu va susține un asemenea executiv și i-a cerut lui Veștea să își depună mandatul. Potrivit relatărilor de presă, parlamentarii liberali au fost mandatați să nu voteze pentru învestirea Guvernului Veștea, iar membrii care ar fi acceptat funcții într-un astfel de guvern riscau pierderea calității de membri ai partidului.
Această decizie a declanșat primul val de acțiuni în instanță. Tribunalul Ilfov a suspendat ulterior deciziile Biroului Politic Național al PNL care vizau conduita parlamentarilor liberali în legătură cu votarea unui eventual guvern Veștea și acceptarea unor funcții în cadrul acestuia. Digi24 a relatat că PNL a anunțat că va ataca hotărârea, susținând că decizia instanței nu afectează opțiunile politice ale partidului și invocând inclusiv problema competenței teritoriale a Tribunalului Ilfov.
La scurt timp, conflictul s-a mutat pe terenul convocării Congresului. 16 parlamentari liberali din gruparea anti-Bolojan au deschis o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor prin care conducerea PNL convocase Consiliul Național Extraordinar din 19 iunie și Congresul Extraordinar din 21 iunie.
Astfel, înainte ca Tribunalul București să suspende hotărârea Consiliului Național Extraordinar, tabăra contestatară deschisese deja mai multe fronturi judiciare: ordonanțe președințiale pentru suspendarea unor decizii interne, acțiuni pe fond pentru anularea actelor partidului și cereri de despăgubiri. Potrivit informațiilor furnizate în dosarul public al conflictului, la Tribunalul Ilfov au existat patru procese anterioare: două ordonanțe președințiale, una vizând blocarea efectelor deciziilor legate de votarea Guvernului Veștea și una privind convocarea Congresului PNL, precum și două procese prin care contestatarii au solicitat daune morale.
Dosarele de fond și atacarea hotărârilor Congresului
Pe lângă acțiunea privind hotărârea de convocare a Congresului, contestatarii au mers mai departe și au atacat hotărârile adoptate la Congresul Extraordinar din 21 iunie. Potrivit relatărilor publice, la Tribunalul București au fost depuse acțiuni prin care se solicită anularea hotărârilor Congresului Extraordinar al PNL, anularea actului de alegere a noii conduceri prin moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, anularea ratificării modificărilor statutare și lipsirea de efecte a actelor subsecvente adoptate în temeiul acestora.
Tabăra Bolojan a încercat să impună o linie clară: refuzul susținerii Guvernului Veștea, consolidarea conducerii prin Congres, modificarea statutului și disciplinarea celor care contestă deciziile interne. Tabăra Veștea și aliații săi au răspuns prin contestarea în instanță a mecanismului de decizie, susținând că noua conducere încearcă să elimine vocile divergente prin proceduri accelerate și prin folosirea unor hotărâri interne discutabile.
După Congres, tensiunile au crescut. În spațiul public au apărut informații despre proceduri de excludere, despre solicitări de demisie adresate unor liberali și despre decizii care vizau reorganizarea unor filiale conduse de lideri asociați cu tabăra contestatară. În acest context, suspendarea hotărârii de convocare a Congresului nu este doar un episod procedural, ci o lovitură simbolică dată noii conduceri. Ea oferă contestatarilor un argument puternic: că instanța a găsit suficientă aparență de drept pentru a opri temporar efectele actului care a făcut posibil Congresul.
Ce se întâmplă cu a doua ordonanță
În paralel, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie judecarea celei de-a doua ordonanțe, prin care tabăra anti-Bolojan solicită suspendarea hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar. Această acțiune vizează direct efectele Congresului: alegerea conducerii, modificările statutare și hotărârile disciplinare sau politice adoptate la Romexpo.
|
Partajează acest conținut:





