SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Marți, 30 iunie 2026, județul Bihor a devenit scena uneia dintre cele mai ample intervenții judiciare și medicale din ultimii ani într-un dosar privind persoane vulnerabile. Procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române, au pus în aplicare 27 de mandate de percheziție într-o cauză care vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Descinderile au avut loc la domicilii, sedii ale unor persoane juridice și la o instituție publică din Bihor, iar ancheta vizează o presupusă rețea construită în jurul unor activități prezentate public drept umanitare.
În centrul cazului se află Viorel Pașca, bihorean cunoscut de ani buni în comunitate pentru așezămintele din Dumbrava, Tinca și Incești, unde au fost adăpostite sute de persoane fără locuință, bolnavi abandonați, persoane cu dizabilități psihice sau oameni fără aparținători. În trecut, el a fost prezentat adesea drept un filantrop local, un om care ar fi făcut ceea ce statul nu a reușit să facă: să primească oameni aflați la marginea societății. Acum, aceeași activitate este privită de procurori printr-o cheie penală radical diferită: nu ca simplă caritate, ci ca posibil mecanism de exploatare, control și obținere de foloase patrimoniale de pe urma unor persoane aflate în stare extremă de vulnerabilitate.
Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi fost structurată începând cu anul 2020, în jurul unui bărbat de 55 de ani, împreună cu alte persoane apropiate, pe criterii familiale, iar ulterior ar fi fost sprijinită de alți membri. Scopul presupus al acestei structuri, susține DIICOT, ar fi fost obținerea de bani din exploatarea unor persoane care nu se puteau apăra, nu își puteau exprima voința și depindeau complet de cei care le ofereau adăpost.
De la filantropie la suspiciune penală: cum a fost construită imaginea publică a așezămintelor
Pentru a înțelege dimensiunea cazului, trebuie privit mai întâi contextul. Viorel Pașca nu este o figură apărută brusc în atenția publică. Activitatea sa de la Dumbrava a fost relatată de ani de zile în presă, de multe ori în registru pozitiv sau cel puțin ambivalent. Într-un reportaj Dumbrava era descrisă ca locul prin care trecuseră peste 2.500 de oameni în 15 ani, persoane „nedoriți” de familie, societate sau instituții. Relatarea arăta că oamenii erau primiți în mai multe case din Dumbrava, Tinca și Incești, cu sprijinul voluntarilor și sponsorilor, însă consemna și un aspect esențial: oficial, locul în care erau îngrijiți sute de oameni „nu există”.
În același reportaj din 2021 se menționa că la Dumbrava ar fi fost primiți oameni trimiși în proporție covârșitoare de spitale din țară, iar restul de poliție. Se vorbea despre sute de pacienți, despre case cumpărate din donații, despre imposibilitatea declarată de Pașca de a se conforma tuturor normelor de funcționare pentru centre sociale și despre un cimitir în care, în 15 ani, apăruseră sute de morminte, unele marcate doar cu mențiunea „Necunoscut”.
Controale, scandalul Mehedinți și avertismente ignorate
Cazul nu apare din neant. În vara anului 2025, a existat deja un episod care a adus așezămintele din Dumbrava în atenția națională: trimiterea unor pacienți cu dizabilități de la Spitalul Județean din Mehedinți către locațiile lui Viorel Pașca și returnarea unei părți dintre aceștia după ce ar fi fost aduși fără documente complete. Un control efectuat atunci de reprezentanți ai Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA, DSP și AJPIS s-a încheiat fără sancțiuni, iar Pașca a fost „îndrumat și consiliat” să își acrediteze o asociație ca furnizor de servicii sociale.
În declarațiile consemnate atunci, Pașca a spus că primește persoanele „pe persoană fizică”, că le asigură cazare, hrană și îmbrăcăminte, dar că nu poate transforma activitatea într-un azil legal, pentru că ar presupune standarde de spațiu, personal calificat și costuri pe care spune că nu le-ar putea susține.
Această justificare apare recurent în declarațiile sale: statul ar fi trimis oamenii la Dumbrava, statul nu ar fi avut unde să îi ducă, iar Pașca ar fi acceptat să îi primească acolo unde sistemul public a eșuat. Dar, din perspectivă juridică, faptul că o activitate răspunde unei nevoi sociale reale nu o scoate automat din obligația de a respecta normele privind asistența socială, sănătatea, protecția persoanelor cu dizabilități și administrarea drepturilor bănești ale beneficiarilor.
Acuzațiile DIICOT: o structură familială, sute de victime și un prejudiciu de peste 13 milioane de lei
Potrivit comunicării oficiale preluate de AGERPRES, ancheta a fost declanșată ca urmare a sesizării din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR. Procurorii susțin că, începând cu anul 2020, un bărbat de 55 de ani ar fi constituit, împreună cu alte trei persoane, o grupare de criminalitate organizată pe criterii familiale, la care ar fi aderat sau pe care ar fi sprijinit-o ulterior alte șapte persoane. Gruparea ar fi urmărit obținerea de foloase patrimoniale din exploatarea persoanelor vulnerabile.
Mecanismul descris de anchetatori are două niveluri. Primul este cel al aparenței: servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, prezentate sub umbrela unei asociații umanitare sau de caritate. Al doilea este cel al acuzației penale: inducerea în eroare a donatorilor, aparținătorilor și altor persoane interesate, în scopul obținerii unor sume provenite din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare de combustibil, ajutoare de înmormântare și alte venituri ori prestații cuvenite victimelor.
În perioada 2020 – iunie 2026, potrivit procurorilor, liderul grupării, cu sprijinul celorlalți membri, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate evidentă, inclusiv persoane cu dizabilități psihice care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința. Aceste persoane ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire. Ele ar fi provenit din mai multe unități spitalicești și direcții de asistență socială din țară și ar fi fost plasate în imobile din Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni.
Prejudiciul estimat de anchetatori este de 13.048.821 de lei, sumă compusă din lei, euro, dolari americani, dolari canadieni și franci elvețieni. Procurorii susțin că banii ar reprezenta fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și folosite în interesul grupului infracțional organizat.
Condițiile de îngrijire: acuzații privind lipsa tratamentului, supravegherea deficitară și personalul necalificat
Cea mai gravă parte a dosarului privește condițiile în care ar fi fost ținute persoanele vulnerabile. Potrivit DIICOT, acestea nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos fie nu ar fi fost administrat, fie ar fi fost administrat necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către personal necalificat și insuficient.
Această acuzație mută cazul din zona neregulilor administrative în zona încălcării demnității și integrității persoanelor. În cazul beneficiarilor cu dizabilități psihice severe sau aflați în imposibilitatea de a se apăra, standardul legal și moral de protecție este unul ridicat. Nu este vorba doar despre un pat, hrană și acoperiș, ci despre tratament corect, supraveghere, personal calificat, evidențe medicale, siguranță, consimțământ, drepturi patrimoniale protejate și acces la servicii specializate.
Procurorii susțin și că unele persoane care au decedat în spațiile administrate de grupare ar fi fost înhumate pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic, în timp ce ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de membrii grupării. Este una dintre cele mai sensibile componente ale cauzei, pentru că pune în discuție nu doar modul în care oamenii au trăit, ci și felul în care au fost tratați după moarte: dacă au existat documente medicale, certificate, proceduri de identificare, acorduri, informarea aparținătorilor și respectarea demnității persoanelor decedate.
Intervenția din teren: anchetă penală, operațiune medicală și relocarea victimelor
percheziții au participat polițiști de investigații criminale, criminaliști, jandarmi, specialiști ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, medici legiști, asistenți medicali, psihologi și specialiști în consilierea victimelor. Obiectivul declarat al intervenției a fost salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a persoanelor găsite în locații, prin triaj medical, asistență de urgență, examinare fizică și măsuri pentru preluarea în siguranță.
În paralel, a fost constituit un spital mobil, cu personal și echipamente necesare evaluării și acordării de îngrijiri medicale de urgență. Miza practică este enormă: dacă sute de persoane vulnerabile sunt scoase dintr-un sistem informal sau suspectat de exploatare, statul trebuie să aibă capacitatea de a le identifica, evalua, trata și reloca în centre unde să primească protecție reală, nu doar o mutare administrativă dintr-un spațiu în altul.
Departamentul pentru Situații de Urgență a mobilizat în Bihor 155 de mijloace tehnice, inclusiv ambulanțe SMURD, autospeciale pentru transport victime multiple, microbuze, puncte de comandă și o tabără mobilă. Această mobilizare confirmă caracterul excepțional al operațiunii și faptul că autoritățile au anticipat găsirea unui număr mare de persoane care necesitau evaluare medicală și transport în siguranță.
Apărarea publică a lui Viorel Pașca: „Statul i-a trimis la mine”
În aceeași zi în care au avut loc perchezițiile, Viorel Pașca a oferit mai multe reacții publice. El a confirmat că Asociația „Bunul Samaritean”, care îngrijește aproximativ 380 de persoane vulnerabile, este vizată de perchezițiile DIICOT și IGPR. Pașca a susținut că oamenii provin din spitale, primării, poliție și alte instituții din țară, afirmând că aceștia au fost trimiși la el pentru că statul nu ar fi avut unde să îi țină. Întrebat cum a susținut financiar activitatea, a răspuns că din donații.
Pașca a spus că a aflat în cursul zilei că este cercetat penal, inclusiv pentru constituirea unui grup infracțional organizat, și că autoritățile verifică toate casele în care sunt cazați beneficiarii. El a respins ideea vinovăției, susținând că nu are nimic de ascuns, că verificările sunt normale și că statul știa de mult timp de existența celor aproximativ 400 de persoane găzduite.
Apărarea sa publică se bazează pe o idee simplă, dar cu implicații complexe: dacă instituțiile publice au trimis oameni la Dumbrava, dacă spitalele i-au externat către aceste locații, dacă poliția, primăriile sau direcțiile de asistență socială au apelat la el, atunci responsabilitatea nu poate fi redusă doar la persoana care i-a primit. Această linie de apărare nu exclude însă, juridic, răspunderea penală individuală în cazul în care se dovedește că persoanele au fost exploatate, că veniturile lor au fost deturnate sau că au fost ținute în condiții incompatibile cu demnitatea și sănătatea lor.
În declarațiile sale publice, Pașca a susținut în repetate rânduri că nu putea intra în legalitate deoarece standardele ar fi presupus personal calificat, spații conforme și investiții pe care nu le putea realiza. Această explicație poate avea relevanță socială, dar nu anulează problema juridică. Dacă standardele sunt greu de îndeplinit, soluția nu este funcționarea în afara lor, mai ales când beneficiarii sunt persoane care nu își pot apăra singure drepturile.
În acest moment, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Partajează acest conținut:
