SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Completul de 5 judecători în materie civilă de la Înalta Curte de Casație și Justiție i-a admis judecătoarei Maria Rădulescu de la Judecătoria Ploiești recursul împotriva hotărârii din 20 mai 2025, prin care Secția pentru judecători în materie disciplinară din Consiliul Superior al Magistraturii o pedepsise cu excluderea din magistratură pentru trei abateri disciplinare.
Cu această ocazie, toți cei cinci judecători ai instanței supreme au decis ca judecătorea să fie mutată disciplinar timp de un an la Judecătoria Mizil.
Decizia definitivă a fost pronunțată în data de 22 iunie 2026.
Un magistrat aflat frecvent în centrul controverselor. Totul a pornit de la o postare de pe Facebook
Numele Mariei Rădulescu a revenit în atenția publică și în această lună, după ce judecătoarea a contestat public modul în care un document transmis de Consiliul Superior al Magistraturii a fost prezentat drept expresie a voinței miilor de judecători reuniți în adunările generale ale instanțelor.
Potrivit unei postări de pe Facebook, magistratul a susținut că Adunarea Generală a Judecătorilor de la Judecătoria Ploiești a avut un obiect strict delimitat.
„Adunarea generală a durat aproximativ 10 minute. În acest interval au fost prezentate observațiile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar acestea au fost supuse votului. Atât”, a scris judecătoarea.
Aceasta a afirmat, de asemenea, că în cadrul reuniunii nu au fost discutate documente referitoare la persoane sau entități din afara sistemului judiciar.
„În cadrul adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnaliști, ONG-uri sau alte entități din afara sistemului judiciar. Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicații. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane și organizații din afara sistemului judiciar”, a transmis aceasta.
Judecătoarea a ridicat atunci și întrebări privind procedura prin care documentul prezentat ulterior de CSM a ajuns să fie considerat poziția magistraților.
„Documentul prezentat ulterior ca exprimând poziția judecătorilor a fost discutat și asumat în cadrul adunărilor generale convocate la nivel național? Dacă răspunsul este afirmativ, cred că ar trebui indicat în mod transparent când, unde și prin ce procedură a avut loc această consultare. Dacă răspunsul este negativ, atunci este legitim să ne întrebăm în ce măsură acel document poate fi prezentat ca exprimând voința judecătorilor consultați în cadrul adunărilor generale”, a arătat Maria Rădulescu.
În același mesaj, magistratul a precizat că problema invocată de ea ține de principiul reprezentativității și al transparenței.
„Nu discut aici despre conținutul documentului. Discut despre un principiu. Dacă un document este prezentat public ca exprimând vocea a mii de judecători, atunci acei judecători trebuie să fi avut posibilitatea să îl cunoască, să îl dezbată și să îl asume. În caz contrar, nu mai vorbim despre voința judecătorilor. Vorbim despre o voință atribuită lor. Iar între cele două există o diferență esențială”, a susținut magistratul.
Mesajul s-a încheiat cu un apel la transparență în ceea ce privește reprezentarea poziției magistraților.
„Pentru că reprezentarea nu se prezumă. Se dovedește. Iar atunci când o instituție afirmă că vorbește în numele a mii de judecători, această afirmație trebuie să poată fi susținută prin fapte verificabile, nu doar prin invocarea numărului celor care au participat la o consultare având un alt obiect”, a concluzionat judecătoarea.
Doi judecători de la instanța supremă ar fi vrut un simplu avertisment
Potrivit minutei deciziei ICCJ nr. 110/2026 din dosarul nr. 1296/1/2025, doi judecători de la Înalta Curte, au făcut opinie separată în sensul dispunerii unui simplu avertisment pentru magistrata Maria Rădulescu.
Cu toate acestea, toți cei cinci magistrați ICCJ s-au pus de acord asupra existenței abaterii disciplinare constând în atitudini nedemne.
De la excluderea din magistratură la sancțiunea mutării disciplinare
În mai 2025, Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a sancționat-o disciplinar pe Rădulescu abaterile disciplinare prevăzute de art. 271 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În hotărârea pronunțată anul trecut, CSM arăta: „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtei Rădulescu Maria – judecător în cadrul Judecătoriei Ploiești. În baza art.273 alin.(1) lit.f) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor aplică pârâtei Rădulescu Maria – judecător sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit.b), lit.l) și lit.g) teza I din același act normativ”.
Potrivit deciziei de atunci, magistratul fusese găsit vinovat pentru săvârșirea mai multor abateri disciplinare, respectiv manifestarea unei atitudini conflictuale și șicanatorii față de conducerea instanței, colegi și personalul auxiliar, lipsa de colaborare cu grefierii și gestionarea defectuoasă a unor dosare, inclusiv prin amânări succesive ale pronunțărilor în cauze care vizau măsuri preventive.
Ce a reținut instanța supremă ?
Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție, după administrarea unui „amplu probatoriu”, instanța supremă a reținut în unanimitate că magistratul a săvârșit doar abaterea disciplinară prevăzută de articolul 271 litera b) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Astfel, magistrații Înaltei Curți au apreciat, cu majoritate, că, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, Maria Rădulescu a avut „o serie de atitudini nedemne”, manifestând un comportament conflictual și lipsit de respect în relația profesională cu colegii și cu personalul auxiliar.
De ce a fost admis recursul judecătoarei ? Motivarea Înaltei Curți
În cadrul comunicatului instanței supreme se arată faptul că „Înalta Curte a constatat că, prin fapta săvârșită de recurentă, au fost încălcate onoarea și demnitatea profesiei, precum și prestigiul funcției de judecător, cu consecința afectării grave a raporturilor de serviciu și a climatului organizațional, cu impact asupra bunei desfășurări a activităților profesionale din cadrul instanței”.
Totuși, completul a apreciat că sancțiunea excluderii din magistratură este disproporționată în raport cu abaterea reținută și a decis reindividualizarea pedepsei disciplinare.
„Admițând recursul, instanța supremă, cu majoritate, a procedat la reindividualizarea sancțiunii aplicate recurentei prin hotărârea atacată, în raport cu circumstanțele concrete ale săvârșirii abaterii reținute, stabilite nemijlocit în faza procesuală a recursului, precum și cu valorile lezate, în sensul aplicării sancțiunii disciplinare constând în mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de un an”, a motivat admiterea recursului ICCJ.
În același comunicat, instanța supremă subliniază că hotărârea reprezintă o reafirmare a practicii sale în materie disciplinară, potrivit căreia judecătorii sunt obligați să manifeste „o atitudine echilibrată și constructivă, bazată pe respectul și buna-credință impuse de exigențele statutului profesional”.
Decizia ICCJ este definitivă.
Partajează acest conținut:
