Aproape 12 milioane de lei „dispăruți” din contribuțiile salariale. Patru dosare de evaziune fiscală, instrumentate la Cluj în cadrul operațiunii „Jupiter”

Operațiunea națională „Jupiter”, una dintre cele mai ample acțiuni coordonate ale Ministerului Public și Poliției Române, scoate la iveală, la Cluj-Napoca, un mecanism clasic de evaziune fiscală: reținerea contribuțiilor din salariile angajaților și nevirarea acestora către bugetul de stat. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca instrumentează nu mai puțin de patru dosare distincte, în care prejudiciul cumulat depășește 11,8 milioane de lei.

În toate cauzele, schema este aceeași, dar dimensiunea diferă: administratori de firme care, deși aveau disponibilități financiare, au folosit banii reținuți din salariile angajaților ca sursă de finanțare proprie, încălcând obligațiile fiscale prevăzute de lege.

„Greul” dosarelor: peste 10 milioane de lei într-un singur caz

Cel mai consistent dosar vizează patru suspecți, dintre care trei administratori ai unei societăți comerciale. Anchetatorii susțin că, pe o perioadă îndelungată — iulie 2022 – februarie 2026 — aceștia au reținut contribuțiile din salarii, dar nu le-au virat către buget.

Prejudiciul total este estimat la 10.595.671 de lei, din care o parte, peste 4,4 milioane de lei, a fost achitată ulterior în baza unor decizii de eșalonare. Cu toate acestea, statul mai are de recuperat peste 6,1 milioane de lei.

În acest dosar, procurorul de caz a dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor, prezente și viitoare, aparținând suspecților, pentru a garanta recuperarea prejudiciului.

Zeci și sute de acte materiale: infracțiunea în formă continuată

Celelalte trei cauze, deși mai mici ca valoare, relevă aceeași conduită repetată sistematic.

Într-un al doilea dosar, trei suspecți sunt cercetați pentru 172 de acte materiale, prejudiciul fiind estimat la 333.875 lei. Perioada în care ar fi fost comise faptele este aprilie 2024 – octombrie 2025.

Într-un alt dosar, o fostă administratoare a unei firme între timp radiate este acuzată că, între aprilie 2022 și septembrie 2023, a produs un prejudiciu de 520.544 lei, utilizând același mecanism.

Cel de-al patrulea dosar vizează doi suspecți și un prejudiciu de 410.754 lei, din care aproximativ jumătate a fost achitată ulterior. Faptele ar fi fost comise în perioada mai 2024 – martie 2026.

Percheziții și sechestre pentru recuperarea sumelor

În cadrul acestor anchete, procurorii au trecut și la măsuri operative. La data de 12 iunie 2026, au fost puse în executare trei mandate de percheziție domiciliară în municipiul Cluj-Napoca, la sediile a două societăți comerciale și la domiciliul unei persoane fizice.

În toate dosarele, s-a dispus instituirea de sechestre pe bunuri, o practică standard în cauzele de evaziune fiscală, menită să asigure recuperarea prejudiciilor înainte de finalizarea procesului penal.

Tiparul evaziunii: „creditarea” firmei din banii statului

Cazurile de la Cluj ilustrează un tipar frecvent în anchetele fiscale: folosirea contribuțiilor salariale ca „surse temporare de finanțare”. Guvernul Ciolacu este cel care a reglementat ultimul această situație și a decis că fapta se încadrează în Codul Penal, ca evaziune fiscală pentru taxele cu reținere la sursă.

Concret, angajatorii:

• rețin obligațiile din salarii (CAS, CASS, impozit);
• dar nu le virează la stat;
• folosesc sumele pentru alte plăți curente sau investiții.

Această practică este considerată evaziune fiscală în formă continuată, fiind sancționată penal în baza Legii nr. 241/2005. Ce nu s-a avut în vedere și ar fi trebuit, credem noi, este buna credință: adică acele situații clare când administratorul face fie o eșalonare cu ANAF, fie plătește o bună parte din obligații, dovedind interes în stingerea debitelor. Aici ar fi trebuit să se acorde circumstanțiere și să se acorde credit celor care, dacă este să vorbim despre evaziune fiscală, nu a avut intenția comiterii faptei. Cel puțin, intenția nu este demonstrată.

Prezumția de nevinovăție rămâne în vigoare

Reprezentanții Parchetului subliniază că toate aceste măsuri și acuzații se înscriu în faza de urmărire penală și nu pot afecta prezumția de nevinovăție.

Ancheta continuă, iar identitatea persoanelor și a firmelor implicate nu a fost făcută publică în acest stadiu.

Cazurile instrumentate la Cluj în cadrul operațiunii „Jupiter” arată amploarea fenomenului de neplată a contribuțiilor salariale, un tip de evaziune fiscală care afectează direct bugetul de stat și, indirect, sistemele de pensii și sănătate.

Cu un prejudiciu total de aproape 12 milioane de lei și sute de acte materiale documentate, ancheta este un nou semnal că autoritățile intensifică lupta împotriva acestui tip de infracțiune — una aparent „invizibilă”, dar cu impact major asupra finanțelor publice.